Dosare celebre instrumentate pe baza protocoalelor dintre Parchet şi SRI care ar putea fi aruncate în aer după decizia CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

Curtea Constituţională a stabilit că instanţele de judecată vor evalua doar dosarele aflate în curs de judecată şi vor dispune măsuri corespunzătoare.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate – vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile corespunzătoare”, a decis CCR, potrivit comunicatului de presă.

Vă prezentăm câteva dintre dosarele celebre instrumentate pe baza protocolului Parchet – SRI:

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

DOSARUL GALA BUTE. Elena Udrea a fost condamnată la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul Gala Bute. De asemenea, și Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare. La finalul lui 2018, pedeapsa Elenei Bica a fost suspendată până când va fi rejudecat apelul, în baza unei alte decizii a CCR privind constituirea completelor de 5 judecători. 

DOSAJUL ANGAJĂRILOR FICTIVE DE LA TELEORMAN: Liviu Dragnea a fost condamnat în data de 21 iunie 2018 la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive. Decizia de condamnare a liderului PSD a fost luată de un complet de trei judecători ai ÎCCJ, cu majoritate de voturi. Decizia nu este definitivă.

DOSARUL MĂRTURIEI MINCINOASE: În primă instanţă, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă.

DOSARUL FAVORIZĂRII UNUI AFACERIST: Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecată alături de fostul ministru, Adriean Videanu. La finalul lui 2018, pedeapsa Alinei Bica a fost suspendată până când va fi rejudecat apelul care a dus la emiterea mandatului de executare a pedepsei.

DOSARUL „STRUȚILOR”: La data de 11 mai 2018, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă l-a achitat pe Toni Greblă într-un dosar în care a fost trimis în judecată în 2015 pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii. În acelaşi dosar, au fost achitaţi oamenii de afaceri Ion Bîrcină şi Mihai Prundianu, dar şi Gheorghe Grecu şi Victor Dolghi. Decizia nu este definitivă. 

DOSARUL TURCENI-ROVINARI: Victor Ponta şi Dan Şova au fost achitaţi, în primă instanţă, în dosarul Turceni-Rovinari. Decizia nu este definitivă.

DNA susține, într-un răspuns la o solicitare a STIRIPESURSE.RO, privind numărul cauzelor aflate in instrumentarea directiei in care au fost obtinute probe pe baza protocoalelor incheiate intre SRI si PICCJ, ca la nivelul institutiei nu exista o astfel de statistica.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 1 şi 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, informaţiile ce pot fi oferite în temeiul actului normativ anterior enunţat se referă doar la informaţii existente ca atare, în documentele deţinute de autorităţi. Astfel, excede dispoziţiilor legii orice solicitare care implică elaborarea unei lucrări/studiu/raport etc. neprevăzut expres de lege, inclusiv în ceea ce priveşte datele statistice, dacă acestea nu sunt deja colectate.

În acest sens sunt şi reglementările interne privind activitatea de statistică elaborate în conformitate cu Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 69/16.01.2014 care aprobă noile formulare statistice pentru parchete, nomenclatorul unic statistic pentru cauzele penale la parchete şi ghidul de completare a formularelor statistice”, se arata in raspunsul DNA.