Dosarul Mineriada: Adrian Sârbu a vrut să detoneze o maşină capcană în Piaţa Universităţii (Rechizitoriu)

„Inculpatul Adrian Sârbu, consilier al inculpatului Petre Roman, a fost în stare să gândească atacuri teroriste asupra manifestanților din Piața Universității, solicitând ministrului Apărării să îi pună la dispoziție 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari. Acest fapt rezultă din declarația lui Stănculescu Victor Atanasie”, se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiași surse, Stănculescu a catalogat întâlnirea cu Adrian Sârbu ca fiind „un episod absurd”, petrecut la debutul fenomenului Piața Universității.

„Așa se face că, după instalarea baricadei, în Piața Universității, cred că prin luna mai (…), în cabinetul meu a venit dl Adrian Sârbu. Acesta mi-a solicitat să îi pun la dispoziție din depozitele Armatei o cantitate de trotil (aproximativ 20 kg), pentru a realiza un automobil capcană care să fie detonat în Piața Universității. Eu am rămas surprins de această propunere și i-am explicat despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea o asemenea acțiune”, se menționează în declarația dată de fostul ministru al Apărării.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Victor Atanasie Stănculescu a precizat că l-a sunat pe premierul Petre Roman și l-a întrebat dacă el l-a trimis pe Adrian Sârbu. „Nu i-am spus despre ce este vorba. Primul-ministru mi-a comunicat că nu l-a trimis la mine pe sus-numitul. Constatând această situație, mi-am dat seama că Adrian Sârbu venise la mine din proprie inițiativă, cu o idee personală pe care i-am respins-o fără prea multe comentarii”, a mai declarat Stănculescu.

Alte articole

Teo Trandafir, adevărul despre emisiunea prezentată la Pro TV: „Adrian Sârbu a cerut să se măsluiască audiențele”

Adrian Sârbu scapă de închisoare în dosarul de evaziune de 4 milioane de euro. Ultima șansă a ANAF pentru a recupera prejudiciul

Citeşte şi: Detalii cutremurătoare ies la iveală în Dosarul Mineriada. Rechizitoriul vorbeşte despre modul în care au fost ucişi doi tineri

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată de procurorii militari pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Mineriadei din 13 — 15 iunie 1990.

De asemenea, au fost deferiți justiției Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare; amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susțin că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a patru persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.