DOSARUL REFERENDUMULUI. Zeci de martori, audiaţi de judecătorii ÎCCJ

Locuitori din comunele Ţigăneşti şi Ciuperceni din judeţul Teleorman, în majoritate persoane în vârstă, au fost chemaţi la instanţa supremă pentru a le spune judecătorilor dacă au votat sau nu la referendumul organizat în iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, informează Agerpres.

Printre persoanele care s-au prezentat în instanţă a fost şi o bătrână de 85 de ani, care abia se deplasa folosindu-se de un baston. Ea a reuşit cu greu să rostească câteva cuvine şi a semnat cu dificultate declaraţia dată în faţa magistraţilor.

Tot la acest termen, în sala de judecată au fost citite şi declaraţii ale unor martori date anterior la poliţie. A surprins declaraţia unui ofiţer de marină din satul Poiana, comuna Ciuperceni, care le-a spus poliţiştilor că, deşi numele său apare pe o listă suplimentară, el nu a votat în iulie 2012, deoarece se afla la Constanţa cu serviciul.

Alţi martori au declarat la poliţie că nu au votat la referendum, deoarece erau plecaţi la muncă în Spania, însă au aflat apoi de la anchetatori că numele lor apăreau pe listele suplimentare ca votanţi.

Alte articole

ICCJ trimite către CCR un raport expertiză pe tema pensiilor magistraţilor, cu o zi înainte de pronunţarea Curţii: „Aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”

Lovitură totală pentru Casa de Pensii! Înalta Curte a decis majorarea punctajelor cu 50% pentru pensionarii cu grupe

De asemenea, magistraţii au audiat şi şapte inculpaţi din acest dosar, unii dintre ei făcând declaraţii hilare.

Martorii din dosarul Referendumul susţin că nu au votat sau nu îşi recunosc semnătura de pe liste

Astfel, la întrebarea judecătoarei Lavinia Lefterache dacă este de acord să presteze muncă în folosul comunităţii, în condiţiile în care instanţa îl va găsi vinovat, un reprezentant al Partidului Conservator a răspuns: ‘Depinde de muncă, că doar nu mă apuc să car pietre. Am şi eu ceva carte’.

Un alt inculpat a fost întrebat dacă este simpatizant al UDMR, având în vedere că a reprezentat acest partid la o secţie de votare dintr-o comună din Teleorman. ‘Puţin. Simpatizez, aşa…’, a fost răspunsul.

Şi Marin Poporschianu, reprezentantul UNPR într-o secţie de votare, a fost întrebat de magistraţi cum a ajuns să participe la referendum. ‘Eram pe stradă, cu câţiva prieteni. A venit cineva cu maşina, a oprit lângă noi şi m-a întrebat dacă vreau să fac parte din comisia de votare. Mi-a zis că e remunerată’, a răspuns acesta, ridicând din umeri la întrebarea dacă avea încredere în acea persoană.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 septembrie 2014, dată până la care Parchetul General trebuie să transmită instanţei ce soluţii a dat în dosare referitoare la fraudarea referendumului, dosare separate sau disjunse din cel instrumentat de DNA.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

DOSARUL REFERENDUMUL: Mecanismul prin care se furau voturile. RECHIZITORIU

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

‘Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale’, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai precizează DNA.