Două alpiniste salvate de jandarmi, în Munţii Bucegi. Au rămas suspendate pe peretele Văii Albe

Două alpiniste care escaladau peretele Văii Albe, din masivul Bucegi, au cerut ajutor salvamontiştilor, după ce au întâmpinat probleme pe traseul de întoarcere din cauza întunericului şi a ceţii.

09 sept. 2018, 13:37
Două alpiniste salvate de jandarmi, în Munţii Bucegi. Au rămas suspendate pe peretele Văii Albe

În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, în jurul orelor 00,45, două alpiniste anunţau prin SNUAU 112 că întâmpină probleme la retragerea din traseul Speranţelor din peretele Văii Albe, masivul Bucegi. Traseul are 14 lungimi de coardă şi grad de dificultate maxim, 6B, în alpinismul clasic, iar cele două alpiniste, după ce au parcurs 9 lungimi de coardă, sesizând că intră prea mult în noapte, au întrerupt ascensiunea şi au început să coboare în rapel. După ce au coborât 6 lungimi de coardă, din cauza întunericului şi ceţii nu au mai reuşit să găsească regruparea necesară pentru a monta o nouă linie de rapel, moment în care au anunţat evenimentul în sistemul de urgenţă. Mai mult decât atât, zona în care se aflau era surplombată şi alpinista care cobora în rapel se afla la distanţă mare de peretele de stâncă’‘, se arată într-o postare pe Facebook a Salvamont România.

Potrivit sursei citate, imediat la nivelul structurilor Salvamont din Valea Prahovei s-a constituit o celulă de comandă, formată din şeful formaţiei salvamont din Buşteni – Gigel Haiduc, şeful formaţiei din Sinaia – Nae Cojanu şi şeful Salvamont Prahova – Daniel Banu, care, în baza informaţiilor primite şi înţelegând turnura nefavorabilă pe care o poate lua evenimentul, a stabilit planul de acţiune.

Condiţiile reale din teren – noapte, ceaţă, temperaturi scăzute, configuraţia terenului, drumul de acces ales către locul în care se aflau cele două alpiniste, respectiv intrare prin traseul Fisura Albastră, apoi traversare către Traseul Speranţelor -, impuneau intervenţia cu salvamontişti cu mare experienţă, foarte buni alpinişti şi, mai ales, cunoscători foarte buni ai acestor trasee. Pe lângă salvamontiştii din zonă, s-a constituit o echipă de sprijin formată din instructori salvamont şi cei mai buni alpinişti-candidaţi salvamont, aflaţi la cursurile Şcolii Naţionale Salvamont în Centrul de pregătire profesională din Padina, şi s-a pregătit deplasarea în regim de urgenţă a unuia dintre cei mai experimentaţi alpinişti ai acestor trasee – Costel Cojanu din Zărneşti, cel care, împreună cu fratele său, Nae Cojanu, şeful formaţiei Salvamont Sinaia, cunosc perfect aceste trasee pe care s-au căţărat de acum peste 40 de ani. De asemenea, s-a apelat şi la grupul de alpinişti aflaţi în refugiul Coştila pentru a acţiona, în caz de nevoie, alături de salvamontişti ca resursa de sprijin”, precizează sursa citată.

În tot acest timp, celula de comandă a ţinut legătura cu cele două fete, a obţinut de la acestea detalii foarte importante privind localizarea lor şi au reuşit să le ofere informaţiile necesare, ca, într-un moment de vizibilitate bună, să găsescă regruparea necesară prin care să continue coborârea pe linia corectă, potrivit Salvamont.

Salvamont România nu poate decât să aprecieze modul exemplar în care cele două alpiniste s-au comportat, cum au reuşit să îşi menţină moralul ridicat, să gestioneze şi să depăşească problemele apărute, cum au folosit informaţiile primite de la Salvamont şi, dând dovadă de o bună pregătire psihică şi în alpinism, au reuşit să coboare din traseu. Indiferent câte resurse ar fi mobilizate, cât de repede s-ar deplasa şi ar interveni salvamontiştii, un rol foarte important în astfel de situaţii trebuie să îl aibă cei care au probleme pe munte, să încerce să îşi menţină moralul ridicat, să păstreze coeziunea grupului, să observe detaliile cu atenţie, pentru a putea oferi informaţii corecte Salvamontului, să îşi conserve resursele, să nu îşi forţeze limitele, să anunţe evenimentul şi să solicite intervenţia Salvamont atunci când nu se mai simt în siguranţă pe munte”, se mai arată în postare.

Foto: Povestile mele