„Am constatat că, pe lângă dispoziţiile privind desfiinţarea SIIJ şi revenirea la competenţele legale ale parchetelor existente anterior înfiinţării acestei secţii, îndelung solicitate de corpul magistraţilor români şi de entităţile internaţionale, proiectul de lege mai conţine şi o serie de dispoziţii. Prin aceste dispoziţii, aflate în stadiul de propunere, se doreşte ca punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor să se încuviinţeze de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Atragem atenţia că astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către magistraţii oneşti din România”, au transmis într-un comunicat comun, marţi seară, Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie”.

Potrivit membrilor celor două asociaţii de magistraţi, încuviinţând trimiterile în judecată, ambele secţii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituţia României.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Conform Constituţiei, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, iar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, nu de către organe administrative din afara Ministerului Public.

„Faptul că în prezent secţiile CSM încuviinţează luarea faţă de magistraţii cercetaţi penal a unor măsuri procesuale deosebit de intruzive sub aspectul vieţii private (percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu) nu reprezintă un argument valabil, întrucât aceste măsuri nu sunt de esenţa urmăriri penale, spre deosebire de trimiterea în judecată, care este esenţială. Pe de altă parte, după adoptarea, în cursul anilor trecuţi, a principiului separării carierelor în magistratură, aproape fără excepţii, nu se poate susţine sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuţii extrajudiciare, de tipul secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obişnuită a unui procuror, sub forma încuviinţării trimiterii în judecată a judecătorilor cercetaţi penal”, mai arată comunicatul celor două asociaţii.

Potrivit magistraţilor, propunerea de punere în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar creea un „super-procuror”, care se va bucura de impunitate totală, neavând cum să-şi încuviinţeze cercetarea propriei persoane.