"S-a întâmplat la Păsăreni, la un kilometru de Corunca şi circa la 100 de metri de drumul comunal. Ursul a intrat într-o fermă de porci, care are grajd de cărămidă, a rupt uşa, a luat un porc şi a fugit cu el în pădure. Au strigat oamenii după el, dar nu a lăsat porcul. L-au găsit mort în pădure, era mâncat din el. Spre dimineaţă, pe la ora 4,00, oamenii au mers la muls la oi şi la capre. Caprele erau într-un ţarc, era undeva la 30 de capre. Ciobanii au constatat că ursul a rupt porţile din scândură, a intrat în ţarc şi a omorât ţapul - avea omul un ţap de reproducţie adus din Franţa, care costa peste 500 de euro - trei capre erau omorâte, a mâncat din ele, iar două capre nu sunt de găsit. Le-a luat, le-a ascuns în pădure. Probabil le-a îngropat, fiindcă ursul ascunde carnea după ce mănâncă din ea. Atacurile s-au produs la câteva ore unul de celălalt, s-ar putea să fie acelaşi urs, fiindcă zona e foarte apropiată, cam 200-300 de metri una de alta", a declarat Vasile Silaghi, gestionarul fondului de vânătoare.
Vasile Silaghi a spus că numai în zona Corunca-Livezeni, pe un areal destul de restrâns, sunt cam 15-20 de urşi, ceea ce e foarte mult, iar ursul care a atacat pare a fi un mascul.
"Atacul se pare că a fost dat de către un mascul, după descriere, aici sunt două femele, una cu doi pui mai mărişori şi una cu trei pui mai mici. Există şi urşi răzleţi. Le pun mâncare în punctele de hrănire, îi monitorizez video şi văd cam câţi urşi vin pe noapte la mâncare (...) Am avut probleme anul acesta, mereu ni se semnalează de la Corunca, Livezeni, Acăţari, Păsăreni - sunt atacuri frecvente, la culturi, dar mai încearcă să intre şi în curţi. Am în gestiune 11.500 de hectare - până în zona Ungheni, Budiu, şi pe acolo sunt urşi, dar cei mai mulţi sunt în Corunca-Livezeni-Sânişor-Maiad", a spus Vasile Silaghi.
Gestionarul fondului de vânătoare a spus că în zona cu cei mai mulţi urşi s-a construit un traseu de biciclete, deşi specialiştii s-au împotrivit şi au avertizat asupra pericolului, fiindcă ruta trece prin apropierea zonelor de hrănire, la 200 de metri.
"E un traseu riscant pentru populaţie, ursul poate deveni agresiv, e un animal imprevizibil. Lumea îl percepe ca pe o jucărie, fiindcă mulţi au avut ursuleţi de pluş, însă e o mare diferenţă, acestea sunt animale sălbatice. Din fericire oameni nu am avut atacaţi, Doamne fereşte! Bine ar fi să nu ajungem acolo", a spus Silaghi.
Acesta a precizat că interacţiunile dintre oameni şi animalele sălbatice din zona sa de competenţă sunt tot mai frecvente, pe fondul extinderii zonelor locuite în habitatul mistreţilor, urşilor şi a căprioarelor. El recunoaşte însă că numărul urşilor, care nu au un duşman natural care să le ţină numărul sub control, este destul de mare.
"S-a construit haotic, iar acum oamenii se plâng că sunt căprioare care le mănâncă fasolea sau mistreţi care le distrug culturile de porumb. La urşi, care nu au duşman natural, numărul sporeşte anual cu 25-30%, fiindcă o ursoaică face 2-3 pui o dată la doi ani. Dacă sunt numai 40% femele şi dacă fac 2-3 pui o dată la 3 ani, sporul e foarte mare. Habitatul unui urs mijlociu este între 3.000-4.000 de hectare, iar noi, în zona Corunca, unde avem undeva la 3.000-4.000 hectare şi avem 15-20 de urşi, mă gândesc că numărul acestora e cam mare", a precizat Vasile Silaghi.
facebook
twitter
