„Incluziunea socială înseamnă viitorul pentru noi ca națiune. Faptul că există în societate grupuri vulnerabile, nu ne poate lăsa indiferenți. Indiferența este nocivă pentru o societate care tinde către dezvoltare. Dacă plecăm de la o schimbare de paradigmă, în care înțelegem că orice înseamnă politică de incluziune, înseamnă întărirea noastră ca țară, atunci putem merge mai departe. Sărăcia și incluziunea socială sunt aceleași lucruri și sunt lucruri clare. Este nevoie de pricepere, voință și parteneriat. Niciodată un guvern nu poate realiza un proces de incluziune de unul singur. Asistența socială nu înseamnă că dai bani unor oameni leneși din zona rurală care nu vor să muncească. De fapt, vrem să-i atragem după noi pe cei care sunt marginalizați și nu au nicio șansă. Dacă ne uităm ca pondere în buget, vedem că cheltuielile sociale reprezintă o pondere importantă. Ideea e că, până acum, acești bani s-au cheltuit prost și pe principii clientelare (…) Noi nu cu cunoaștem încă problemele oamenilor pe deplin, din această țară. Trebuie să știm cu adevărat care sunt problemele oamenilor (…)”, a afirmat Pîslaru, potrivit Agerpres.

SE SCHIMBĂ regulile de acordare a ajutoarelor sociale din 2018. Venitul minim de incluziune a trecut de Parlament

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Bezea, cea mai dulce pisică din București, a fugit de acasă, ...

Calendar ortodox 24 aprilie 2024. Sfinții Ierarhi Mărturisitori ...

Potrivit ministrului Muncii, la nivel instituțional, există oameni care nu se mai scund în spatele unor legi, ci lucrează strict pentru oameni.

„În zona instituțională, dintr-un minister care era tratat ca un dispecer de asistență socială, am transformat un grup de oameni care nu se mai ascund în spatele unor legi, ci lucrează pentru oameni. Într-un minister și într-un guvern în care nu recunoșteam problemele, trecem la o paradigmă în care ne recunoaștem și așternem a agendă clară de dezvoltare, nu la șușe și șușanale unde mergi să discuți despre problemele țării. Am găsit la minister un set de 25 de acte normative care nu erau interesante. Abia am reușit să scoatem un plan de acțiuni pe îmbătrânire activă, pe zona copiilor, de servicii, care să pună accent pe prevenție. Sunt 60.000 de copii care se confruntă cu probleme majore, în România (…) Există lucruri care nu s-au făcut de foarte mult timp, în care miniștrii să stea la masă și să discute problemele reale. Nu putem, într-o țară căreia îi pasă de incluziunea socială, să rezolvăm lucrurile separat. Avem strategie și plan, iar tot ceea ce trebuie să facem este să renunțăm la lucrurile care ne dezbină. Știu că sună prost acum în campania electorală”, a susținut Dragoș Pîslaru.

Un număr de 180 de comunități marginalizate evaluate cu grad peste medie sau sever de sărăcie vor beneficia de servicii comunitare integrate care pentru început vor fi aplicate în comunități din șase județe, a anunțat, luni, într-un comunicat de presă, Ministerului Muncii.

Serviciile vizează abordarea integrată a tuturor problemelor cu care se poate confrunta o persoană/familie vulnerabilă și fac parte din Pachetul Integrat pentru Combaterea Sărăciei și a Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei, lansat de Guvern luni, de Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei.

Pachetul de servicii are la bază metoda managementului de caz prin care asistentul social lucrează împreună cu consilierul școlar sau mediatorul școlar, asistentul medical comunitar sau mediatorul sanitar, precum și cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, ocupaționale, educaționale și medicale în scopul identificării nevoilor persoanelor vulnerabile și pentru a stabili planuri de intervenție.

„Statisticile arată că beneficiile sociale acordate fac ca 23% din sărăcia extremă să fie rezolvată prin aceste plăți. Nimeni nu are nimic de reproșat, din contră, este nevoie de o plasă de siguranță pentru zona de beneficii. Pe de altă parte, zona de servicii sociale, care reprezintă o politică de nouă generație în mai toate statele care se respectă din acest punct de vedere, este mult sub optimă. (…) Zona de protecție socială, de servicii sociale, de servicii integrate în comunitate este mult prea puțin cunoscută în comunități în general. E o agendă ignorată. De regulă, conceptul de asistat social este peiorativ. Cineva care este asistat social este considerat leneș, este considerat ca și când nu ar mai dori să muncească (…). Această mentalitate trebuie schimbată și trebuie să vedem cum putem să îi atragem pe acești semeni ai noștri înapoi în societate, iar acest lucru este mai mult decât o investiție, este despre a putea să le redăm decența, încrederea în sine și un statut în societate, pe care acești oameni și l-au pierdut”, susține ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Pentru a susține comunitățile aflate în sărăcie peste medie și sărăcie severă, Guvernul, prin ministerele de resort, a început pregătirea unui proiect de finanțare din fonduri europene și de la Banca Mondială a personalului din serviciile publice de asistență socială din aceste comunități.

În februarie 2016, Guvernul a lansat Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, cu 47 de măsuri care țintesc toate categoriile de vârstă, dintre care o pondere mare o au cele pentru copii și tineri.

Pachetul abordează integrat fenomenul sărăciei, în sensul în care își propune ca intervenția să opereze simultan pe mai multe planuri din domeniile — social, educație, sănătate, ocupare, locuire și protecția drepturilor copiilor — nu doar pe un singur palier, întrucât realitatea din teren demonstrează că doar o abordare integrată poate produce efecte pozitive în societate.

Guvernul marchează Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei prin dezbateri cu specialiștii din teritoriu și cu cei din guvern axate pe direcții cum sunt lansarea unor măsuri privind serviciile integrate dar și a raportului de etapă privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie.

Seria de dezbateri continuă marți, la Guvern, cu prezentarea măsurilor prevăzute în Pachetul anti-sărăcie și implementate până în prezent.

La evenimentul ce are loc la Palatul Victoria participă: premierul Dacian Cioloș, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, ministrul Educației, Mircea Dumitru, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, reprezentanți ai Comisiei Europene și Băncii Mondiale.