Dragobetele este o sărbătoare cu rădăcini slave de rit vechi. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul sărbătorii Valentine’s Day sau ziua Sfântului Valentin, ziua iubirii.

Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, în ultimii ani el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

CUPOANE de Paşte pentru pensionari. A început distribuția ...

Petrecere de majorat faraonică pentru Anabela, prințesa țiganilor. ...

Istoria sărbătorii de Dragobete

Dragobetele nostru era la origine un vajnic flacau dac. Traditiile populare stravechi il numesc fiul Dochiei, sora lui Decebal, si zeu al dragostei pe plaiurile dacilor si mai tarziu ale daco-romanilor.

Numele sau provine din cuvintele dacice trago (tap) si bete (picioare). Trago a devenit „drago”, iar „bete” a ramas in limba romana un cuvant care defineste cingatorile inguste si fasiile tesute.

Citeşte şi Reţete de Dragobete: Creveţii pasiunii şi Millefeuilles cu pere, ciocolată şi perle de dragoste

Fiul asprei si capricioasei Babe Dochia, Dragobetele reprezinta principiul pozitiv al fortelor latente ale naturii, care se pregatesc sa renasca si sa explodeze sub forma primaverii. Denumit uneori si Cap de Primavara, era sarbatorit in functie de zona etnografica, intr-una din zilele de la sfarsitul lui februarie si inceputul lui martie.

Sărbătorile iubirii, între sentimente şi consumerism. Cât valoarează TE IUBESC?

Dragobetele marcheaza o ancestrala sarbatoare precrestina a romanilor, care inspira dragoste, iubire, chiar patima, si care te invita sa iti declari dragostea in public si sa iti gasesti perechea. Acest duh sub latura sa patimasa se identifica deseori cu Navalnicul sau Zburatorul, un fecior frumos si periculos care in basmele si legendele romanesti le ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care a fost pedepsit de Maica Domnului si transformat in planta de leac pentru dragostea ranita, care ii poarta numele.

Obiceiuri şi tradiţii de Dragobete

Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare.

Tot in dimineata zilei de Dragobete, fetele si nevestele tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa obtinuta pe fata si pe cap pentru a avea parul si tenul placut admiratorilor.