Poliţiştii ieşeni ştiau cu cel puţin o oră înainte de tragedia din Podu Roş că „un nebun trece pe toate semafoarele pe roşu“, cu viteză foarte mare şi fără a acorda prioritate la trecerile de pietoni nici măcar copiilor. Informaţia revoltătoare este dezvăluită de judecători în motivarea prin care Claudiu Paşnicu a fost condamnat la 8 ani şi 3 luni de închisoare pentru ucidere din culpă. În document, judecătorii dezvăluie că un participant la trafic a sunat de nu mai puţin de trei ori la 112. Conform procedurilor, apelurile au fost transferate de la Serviciul 112 în dispeceratul Poliţiei. La ultimul apel, ieşeanul s-a certat cu operatorii pentru că nu au făcut nimic pentru a preîntâmpina accidentul. Din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi“, poliţiştii au plecat spre Paşnicu abia cu câteva minute înainte de a se produce accidentul în urma căruia două persoane şi-au pierdut viaţa, iar alta a rămas paralizată.

Ce spune procedura

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Concurenţă pentru căruciorul-surpriză de la Auchan şi punga ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Mai multe persoane au sunat la 112 în prima parte a zilei de 4 februarie 2017, când a avut loc accidentul produs de Paşnicu. Oamenii au relatat despre modul haotic în care Paşnicu conduce prin oraş, cerând operatorilor de la 112, şi mai apoi poliţiştilor, să ia măsuri pentru a preîntâmpina o tragedie. La dosar este ataşată şi sesizarea explicită pe care unul dintre apelanţi a făcut-o Poliţiei. „Un nemernic merge cu viteză în oraş, trece pe roşu, era să acosteze un pieton şi a fugit (…) trece pe toate semafoarele pe roşu, a şicanat pe toată lumea în trafic, era să acosteze şi copii pe trecerea de pietoni, merge cu foarte mare viteză, este foarte periculos, chiar m-am speriat“, e relatarea cutremurătoare a martorului. Poliţiştii nu l-au oprit însă pe Claudiu Paşnicu şi au plecat pentru a-l căuta pe acesta doar cu câteva minute înainte de producerea accidentului, abia după al doilea apel telefonic al martorului amintit. Din acest motiv au ajuns şi foarte repede la locul tragediei. Repre­zentanţii Poliţiei Iaşi ne-au transmis ieri că, potrivit procedurilor de intervenţie, „atunci când suntem sesizaţi cu privire la comiterea unei fapte de natură penală sau contravenţională, intervenim după principiul de­plasării la faţa locului a echipajului de poliţie cel mai apropiat de locul producerii evenimentului“. Aceştia nu au comentat informaţiile apărute în motivarea „dosarului Paşnicu“.

De ce nu omor calificat

Accidentul rutier produs de Paşnicu, în urma căruia soţii Eugen şi Doina Buznea au murit, a fost intens dezbătut şi ca urmare a încadrării juridice stabilite de Parchet. Claudiu Paşnicu a fost trimis în judecată pentru omor calificat şi tentativă la omor calificat, o abordare juridică în premieră pentru vreun accident rutier ce a avut loc la Iaşi. La finalul procesului, judecătorul de caz, Daniel Mirăuţă, a schimbat încadrarea juridică în ucidere şi vătămare corporală din culpă, infracţiuni specifice accidentelor rutiere.

Judecătorul Mirăuţă nu a fost de acord cu forma de vinovăţie cu care Paşnicu a comis fapta, respectiv cea de intenţie indirectă, stabilită de Parchet. În opinia instanţei, care invocă şi literatura de specialitate din Drept, Paşnicu nu a comis fapta prin intenţie indirectă, ci prin culpă cu prevedere. Strict tehnic, punând cap la cap toate informaţiile din dosar, judecătorul de caz consideră că şoferul a conştientizat posibilitatea iminentă a producerii unui accident, însă nu a acceptat producerea acestuia sperând, fără temei, că accidentul nu se va produce. „Cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie atitudinea inculpatului faţă de faptele şi rezultatele faptelor sale este aceea de inconştienţă (în sensul uzual, nu medical), respectiv de evaluare total eronată a riscurilor de producere a unui accident şi a şanselor/posibilităţilor de evitare a lui, atitudine care însă rămâne pe teritoriul culpei, iar nu al intenţiei, întrucât chiar şi în prezenţa unei asemenea evaluări aberante, inculpatului nu îi era indiferent dacă accidentul se va produce, ci spera ca accidentul să nu se producă“, menţionează, în motivare, judecătorul Mirăuţă. Acesta a mai invocat şi starea de şoc a lui Paşnicu de după produ­cerea accidentului, fapt care, în opinia sa, denotă că şoferul „nu acceptase un rezultat în privinţa căruia era sigur de producere, ci că sperase până în ultimul moment, evident în mod netemeinic, că totuşi nu se va produce.“ Instanţa mai arată că nu există indicii că Paşnicu ar fi fost indiferent faţă de viaţa sa şi că în spatele acţiunii sale a existat o speranţă că, deşi încalcă flagrant legea, va reuşi, miraculos, să evite un impact. Această speranţă inconştientă că accidentul nu va avea loc este, în esenţă, principalul motiv pentru care forma vinovăţiei lui Paşnicu ar fi de culpă prin prevedere, şi nu intenţie indirectă, cea din urmă necesară pentru ca încadrarea juridică să rămână omorul calificat. „Instanţa apreciază că forma de vinovăţie cu care inculpatul a acţionat este culpa, instanţa rămânând în matca jurisprudenţei constante în acest domeniu: un reviriment al jurisprudenţei în această chestiune prin prisma necesităţii unor pedepse mai aspre pentru acest tip de comportament, nu trebuie să afecteze principiul previzibilităţii legii penale, care vizează şi încadrarea juridică şi tratamentul sancţionator“, a mai motivat judecătorul Daniel Mirăuţă. Ulterior pronunţării acestei sentinţe, fără legătură cu dosarul, judecătorul a obţinut transferul la Curtea de Apel Iaşi.

La această instanţă, de altfel, se află acum dosarul lui Paşnicu, preşedinte de complet fiind Gabriel Tarlion. Pe 6 februarie, judecătorii au menţinut arestul preventiv pentru Paşnicu. Avocaţii acestuia speră ca decizia definitivă să fie mai mică de 8 ani şi 3 luni de închisoare, cât a stabilit prima instanţă. „Din punctul meu de vedere, în afară de faptul că pedepsea este nejustificat de mare în raport cu alte speţe similare din practica judiciară românească, motivarea este coerentă şi fundamantată pe schimbarea de încadrare juridică“, ne-a declarat avocatul Bogdan Gust, apărătorul lui Paşnicu.

De ce şoferii care se urcă beţi la volan nu pot fi acuzaţi de omor

Explicaţiile judecătorului Daniel Mirăuţă vin ca un răspuns, indirect, şi pentru cei care consideră că şoferii care produc accidente mortale după ce se urcă beţi la volan ar trebui să fie acuzaţi de omor, şi nu ucidere din culpă. Magistratul invocă situaţia lui Paşnicu şi arată că pedepsirea acestuia pentru omor calificat „ar plasa toate accidentele de circulaţie comise prin încălcarea conştientă (imprudenţă/neglijenţă) a măsurilor de prevedere specifice, în zona intenţiei indirecte, orice conducător auto angajat într-o astfel de acţiune ilicită, prevăzând şi acceptând implicit un posibil accident“. Astfel, şoferii care se urcă beţi la volan, care circulă fără permis, care nu adaptează viteza la condiţiile de trafic sau nu acordă prioritate ştiu că prin conduita lor în trafic pot produce un accident, pot prevedea acest lucru, însă asta nu înseamnă în mod obligatoriu că aceştia sunt de acord ca accidentul să aibă loc. Dincolo de discuţiile tehnico-juridice, Iaşul rămâne unul dintre judeţele cu cele mai multe accidente rutiere mortale. 66 de persoane au murit anul trecut în urma unor accidente mortale ce au avut loc în judeţul nostru. Două dintre acestea au fost ucise de Claudiu Paşnicu.