Şeful CJ Mehedinţi, urmărit penal. DNA:Se lăuda că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, MAI şi IGPR

Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, reţinut joi dimineaţă de procurorii anticorupţie, este urmărit penal pentru 7 infracţiuni, potrivit unui comunicat de presă al DNA. Potrivit DNA, Adrian Duicu i-a spus şefului IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, unor funcţionari din conducerea MAI şi a şefului IGPR şi că îi poate determina să îl numească director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică.

RomaniaTV.net
03 apr. 2014, 08:38
Şeful CJ Mehedinţi, urmărit penal. DNA:Se lăuda că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, MAI şi IGPR

Conform anchetatorilor, preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, i-a spus şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra mai multor funcţionari publici, inclusiv asupra unor membri ai Guvernului şi MAI.

Adrian Duicu a fost reţinut alături de şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, şi de preşedintele organizaţiei municipale Orşova a Partidului Social Democrat, urmând a fi prezentaţi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel Bucureşti.

În sarcina lui Duicu s-au reţinut infracţiunile de: trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosirea influenţei şi autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite, potrivit Agerpres.

„În perioada martie-iunie 2013, inculpatul Duicu a afirmat faţă de inculpatul Ponea faptul că are influenţă asupra mai multor funcţionari publici (membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, pe de o parte, şi consilierii locali din cadrul Consiliului local al municipiului Orşova, pe de altă parte)”, se precizează în comunicatul DNA. 

Ştefan Ponea este acuzat de trafic şi cumpărare de influenţă, iar Constantin Popescu – de folosirea influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

Procurorii susţin că Adrian Duicu i-a promis lui Ştefan Ponea că îşi va folosi această influenţă – în cazul membrilor Guvernului, funcţionari publici din conducerea MAI, şeful IGPR – ca să îl menţină temporar pe acesta în funcţia de şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească într-o funcţie de conducere în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, respectiv director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică, precum şi să numească o persoană din familia acestuia într-o funcţie de conducere în cadrul Ministerului Public.

În ceea ce îi priveşte pe membrii Consiliului local al municipiului Orşova, influenţa urma a fi exercitată pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public şi concesionarea către o altă persoană din familia lui Ponea, la un preţ ‘convenabil’, a două suprafeţe de teren (în suprafaţă totală de aproximativ 200 de m2, terenuri situate în centrul municipiului Orşova şi reprezentând acostamentul unei străzi).

„Obţinerea acestor foloase în favoarea unui membru al familiei lui Ponea a şi fost realizată prin exercitarea influenţei de către Adrian Duicu asupra unui număr de 11 membri ai Consiliului local Orşova, prin intermediul şi cu ajutorul lui Constantin Popescu. Ca urmare a exercitării influenţei, consilierii locali au votat scoaterea din domeniul public şi concesionarea celor două suprafeţe de teren. Cele două suprafeţe de teren erau înscrise în cartea funciară a localităţii Orşova ca aparţinând domeniului public al Statului Român, prin urmare, ele nu puteau fi trecute în domeniul privat al localităţii Orşova (şi apoi concesionate); în aceste împrejurări, folosul obţinut prin dobândirea acestor două suprafeţe de teren în condiţiile arătate este unul necuvenit, obţinut prin nesocotirea prevederilor legale care reglementează regimul juridic al proprietăţii publice„, au reţinut anchetatorii.

DNA menţionează că Adrian Duicu i-a pretins lui şefului IPJ Mehedinţi să îl determine pe judecătorul care judeca o anumită cauză să pronunţe o hotărâre care să îi fie favorabilă, în sensul anulării raportului Agenţiei Naţionale de Integritate care îl viza. ‘Folosindu-se de împrejurarea că o persoană din familie este chiar şefa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a instanţei care avea de soluţionat cauza respectivă, Ştefan Ponea i-a promis lui Duicu că îi va obţine acest folos, în sensul că hotărârea care se va da în cauza amintită va fi una favorabilă acestuia din urmă’, se arată în comunicat. De asemenea, în 16 ianuarie şi în zilele următoare, inculpatul Duicu i-a solicitat unei persoane (director al unui post de televiziune locală controlat în fapt de şeful CJ) să determine alte persoane să-i ofere unei asistente în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Mehedinţi o sumă de bani, în schimbul eliberării unei adeverinţe medicale şi, totodată, să filmeze cu o cameră ascunsă momentul în care asistenta ar fi primit această sumă de bani.

DNA susţine că persoanele instigate au încercat să îi dea asistentei suma de bani în vederea eliberării unei adeverinţe medicale, însă aceasta a refuzat să primească banii.

În perioada mai-septembrie 2013, Adrian Duicu şi alţi doi funcţionari au permis unor persoane neautorizate (reprezentanţii unui furnizor de echipamente medicale şi ai unei societăţii de leasing) accesul la informaţii care, la acel moment, nu erau destinate publicităţii.

„Informaţiile reprezentau intenţia reprezentanţilor CJ Mehedinţi şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin de a demara o procedură de achiziţie publică, precum şi datele tehnice şi financiare preconizate pentru această achiziţie publică, iar accesul la ele a fost permis cu scopul de a obţine, pentru cei doi agenţi economici menţionaţi, un folos necuvenit. Folosul urmărit a constat în împiedicarea altor agenţi economici să participe la licitaţia publică ce avea să fie organizată şi, implicit, în încheierea, de către cei doi agenţi economici ‘beneficiari ai informaţiilor’, a contractelor în condiţii financiare avantajoase pentru aceştia şi, corelativ, dezavantajoase tehnic şi financiar pentru autoritatea publică contractantă (Spitalului Judeţean) şi pentru CJ Mehedinţi (autoritatea publică locală care urma să asigure finanţarea)’, se spune în document.

Procurorii au reţinut că ‘oferta’ stabilită pe baza informaţiilor prevedea livrarea echipamentelor medicale de către unul dintre agenţii economici în schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro şi finanţarea acestei achiziţii publice printr-un contract de leasing, calitatea de finanţator urmând să o aibă cel de-al doilea agent economic; tot în mod unilateral, agenţii economici ‘beneficiari’ au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) şi preţul ce avea să fie încasat de societatea de leasing pentru această finanţare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).

Pe baza acestei ‘oferte’ transmise de cei doi operatori economici şi răspunzând ‘cerinţelor’ acestora, reprezentanţii spitalului au întocmit documentaţia de atribuire, care a fost transmisă Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi apoi publicată în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice).

„Întrucât au realizat faptul că documentaţia de atribuire publicată fusese ‘greşită’, în sensul că nu permitea şi achiziţionarea de servicii financiare (anume încheierea contractului de leasing), documentaţia de atribuire a fost modificată şi publicată din nou în SEAP. Date fiind condiţiile tehnice şi financiare stipulate în această documentaţie de atribuire (condiţii stabilite în fapt de reprezentanţii celor doi agenţi economici, şi nu de Spitalul Judeţean, instituţia publică beneficiară, ori de Consiliul Judeţean, autoritatea finanţatoare), singura ofertă a fost cea făcută de aceşti doi agenţi economici, ofertă care a şi fost declarată câştigătoare”, au constatat procurorii.

În perioada martie-iunie 2013, şeful CJ i-a determinat pe doi funcţionari din instituţii din judeţ să îşi îndeplinească atribuţiile de control, în aşa fel încât să înceteze activitatea unui anumit operator economic, indiferent de condiţiile în care acesta îşi desfăşura activitatea.

„Acţiunea de instigare exercitată de către Duicu a avut ca urmare controale efectuate de două instituţii publice la operatorul economic menţionat, soldate cu aplicarea de sancţiuni pecuniare semnificative, în condiţiile în care acesta îşi desfăşura activitatea într-un cadru legal. În 4 aprilie 2013, Duicu, folosindu-se de autoritatea şi influenţa conferite de calitatea de preşedinte al CJ şi al Organizaţiei Judeţene Mehedinţi a unui partid politic, a obţinut un folos necuvenit pentru unul din cei doi funcţionari, folos constând în efectuarea, în mod superficial, a unui control intern al instituţiei în cadrul căreia lucra respectivul funcţionar, în aşa fel încât acesta să nu fie sancţionat”, mai precizează DNA.

În ianuarie 2014, Adrian Duicu a determinat două persoane din subordine să îi pună la dispoziţie unui protejat al său subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei funcţii de şef serviciu la CJ Mehedinţi, care ulterior a câştigat în condiţiile în care se înscriseseră şi alte persoane.

În decembrie 2013, el şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul de a obţine foloase necuvenite pentru două firme care operează, fiecare dintre ele, câte un post local de televiziune (societăţi controlate în fapt de Duicu).

„Folosul necuvenit obţinut de cele două societăţi a constat în sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obţinute ca urmare a faptului că Duicu a impus, prin intermediari, tuturor primarilor şi tuturor funcţionarilor publici cu funcţii de conducere de pe raza judeţului Mehedinţi să plătească contravaloarea unor ‘urări’ care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunţuri scrise pe ‘burtiera’ ecranului) la cele două posturi de televiziune. Concret, fiecare persoană căreia i s-a impus plata unor astfel de ‘urări’ a trebuit să plătească suma de 600 lei”, mai spune DNA.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.