Dulceață de coacăze

E timpul dulcețurilor fierte pe-ndelete și-al amintirilor din copilărie, când, în ograda casei bătrânești, sub agudul mai bătrân decât lumea, pregăteam fructele „să le dau la mână” bunicii sau gustam din prima „spumă”, fierbinte, a minunilor ce-aveau să-și afle mai târziu locul în gavanoase.

Bunica făcea dulceață din tot ce-i aduceam din larga grădină (și de dincolo de ea, din buza grădinii). Veneau, pe rând, cireșele și vișinele, zmeura și căpșunile, afinele și murele, coacăzele („gard viu” în partea dinspre casă a grădinii; din boabele lor pregătea bunica și-un vin de leac), socul și trandafirii, zarzărele și caisele, de nuci verzi și de măceșe, apoi… prunele mari, zise „băldane” și prunele albe mai mărunțele. Ce mai! – era raiul dulcețurilor, acolo, în casa de pe Valea Tazlăului! Mie mi-a rămas să fac… dulceață de amintiri! Ori… după rețete „din amintire”.

Spre deosebire de alte dulcețuri, aceasta trebuie să aibă o cantitate mai mare de sirop, în raport cu fructele.

Coacăzele conțin o substanță gelifiantă care va îngroșa dulceața, pe măsură ce se răcește, și îi va da un aspect deosebit.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ingredientele si cantitatile le gasesti aici:

Alte articole

Rețetă de dulceață de păpădie. Cum alegi florile potrivite pentru această delicatesă

Gabriela Cristea a dezvăluit rețeta ei de dulceață de ardei iute: „Merge bine lângă carne”