Dumitru Mazilu, audiat ca martor la Parchetul instanţei supreme, în dosarul Mineriadei

Potrivit unor surse judiciare, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au citat pe Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, pentru a da declaraţii, în calitate de martor, despre evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Începând din 11 ianuarie au fost la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a lua la cunoştinţă că sunt inculpaţi în dosarul Mineriadei, pentru infracţiuni contra umanităţii, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu, Virgil Măgureanu, Emil „Cico” Dumitrescu şi Miron Cozma.

Şi Andrei Pleşu, fost ministru al Culturii în iunie 1990, a fost audiat în calitate de martor în acest dosar.

Procurorii au publicat, în ianuarie, fotografiile a peste 100 de persoane reţinute în 13 iunie 1990, la Mineriadă, încercând să le găsească cu ajutorul populaţiei. Ministerul Public arăta atunci că nu are date suficiente care să poată duce la identificarea acestora întrucât au fost indicate în albumele foto realizate în incinta U.M. Măgurele numai cu nume şi prenume, fără alte date suplimentare.

Alte articole

Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, trimişi în judecată în Dosarul Mineriadei pentru infracţiuni contra umanităţii. Reacția lui Petre Roman

Gelu Voican Voiculescu, inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Este anchetat pentru infracțiuni contra umanității

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 23 decembrie 2016, că în dosarul cunoscut sub numele de „Mineriada 13 – 15 iunie 1990” s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil „Cico” Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”.

De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.

În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.