„Cred că, în momentul acesta, consecința firească este declanșarea articolului 155 din Constituția Spaniei, controlul Madridului asupra Cataloniei. Tensiunile care vor urma nu cred că vor schimba în mod radical datele problemei. Dacă catalanii erau atât de deciși și atât de consistenți în efortul lor separatist, lucrurile ar fi putut să fie tranșate mult mai devreme, adică imediat după referendum”, a declarat profesorul universitar, citat de Agerpres.

În opinia sa, „declarația independenței Cataloniei a întârziat deja destul de mult”.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Pânişoară, candidatul ecologiştilor îl spulberă pe Cîrstoiu: ...

„S-a văzut că e un gest care n-a avut de la început consistența necesară. S-a început de la lansarea unor cifre în spațiul public, după care 40% ar fi votat pentru acest referendum, fără să avem nicio probă, nicio certitudine că lucrurile au stat în acel sens. A doua zi, s-a anunțat o grevă generală care n-a reușit și, de la eșecul acelei greve generale, care n-a paralizat Catalonia, semnalul a fost foarte clar că, cel puțin pe moment, separatiștii au pierdut partida. Tergiversările care au urmat n-au făcut decât să confirme acea stare de incertitudine și de lipsă de decizie. De obicei, când te duci spre independență o faci decis, fără mai multe pertractări decât e nevoie”, a accentuat Dungaciu.

Citeşte şi: Parlamentul catalan şi-a declarat independenţa faţă de Spania. Madridul pune sub tutela sa Catalonia GALERIE FOTO

Potrivit acestuia, va urma o perioadă de incertitudini, dar care „nu va schimba radical datele problemei”, deoarece „Madridul are în acest moment avantajul ezitărilor catalanilor”.

Întrebat despre o posibilă „replicare” a acestui „virus independentist”, Dan Dungaciu a afirmat că „problema care se pune este că nici Uniunea Europeană, liderii cei mai importanți nu vor gira sub nicio formă așa ceva”.

„Tăcerea lor din ultima vreme a fost, de fapt, o tăcere strategică. Nu puteau să susțină acțiunile Madridului care, uneori, sigur, că au avut un nivel de duritate care nu cadra cu normele europene, ca să zic așa, dar tăcerea liderilor europeni și declarațiile de tipul ‘Dacă ieșiți din Spania, nu veți rămâne în Uniunea Europeană!’ confirmă teama UE că fantoma care bântuie Europa în acest moment — fantoma separatismului ar putea să se declanșeze și în alte spații și să genereze, pe cale de consecință, prăbușirea proiectului european”, a spus Dungaciu.

El a adăugat că, „dacă UE joacă pe o carte moale sau cu o mână slabă aceste provocări, asta înseamnă sfârșitul proiectului european”.

„Dacă un stat simte că Bruxelles-ul face cedări și că ar putea să gireze independența unor grupări separatiste și se uită în propria curte și vede că și el are așa ceva, nu se va mai angaja niciodată într-un proiect european unificator de tip federație, pentru că va suspiciona de fiecare dată Bruxelles-ul că are o agendă ascunsă. De asta Bruxelles-ul nu se poate juca cu asta. Va trebui să fie dur precum Guvernul Madridului, dar, sigur, să folosească un limbaj în care să nu fie atât de evidentă această chestiune”, a spus profesorul Dan Dungaciu.

Parlamentul catalan a votat vineri o rezoluție în care proclamă regiunea un „stat independent luând forma unei republici”.

Șeful Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, a reacționat imediat pe Twitter, promițând că va „restaura legalitatea” în Catalonia, iar Senatul de la Madrid l-a autorizat să suspende autonomia acestei provincii.