Curtea de Conturi a realizat un control recent la Administrația Parcului Natural Putna, unitate cu personalitate juridică din structura Romsilva. Controlul a scos la iveală nereguli în acordarea de contracte publice pe anul 2024. Printre ele, în raport se vorbește de faptul că instituția a cerut, anterior acordării contractelor publice, oferte de preț chiar de la firmele ce aveau să primească aceste contracte, ce au transmis cele mai mari prețuri posibile.
Obiectul controlului Curții de Conturi l-a constituit modul în care R.N.P. ROMSILVA – Administrația Parcului Natural Putna Vrancea a acordat patru contracte publice de peste 850.000 de lei în 2024. Contractele au vizat realizarea unor documentații pentru cereri de finanțare, un studiu de fezabilitate și un proiect tehnic de împădurire, potrivit Fanatik.
Modul în care s-au desfășurat achizițiile este descris în raportul Curții de Conturi. Inițial, persoana cu atribuții în domeniul achizițiilor publice din cadrul Administrației Parcului Natural Putna Vrancea R.A. a elaborat, iar directorul entității a aprobat referatele de necesitate pentru achiziționarea serviciilor din cele patru contracte, „fără ca în cadrul acestora să se menționeze prețurile unitare estimate la care aceste servicii se pot realiza” (contrar normelor metodologice de aplicare a Legii achizițiilor publice).
În timpul controlului Curții de Conturi, directorul Parcului Național Putna le-a spus auditorilor că prețurile de achiziție pentru serviciile de consultanță au fost determinate „în urma dialogului direct avut cu anumiți operatori economici recomandați de colegi din alte structuri ale R.N.P. ROMSILVA și pe baza ofertelor de preț primite din partea acestora pe e-mailul entității”. Mai pe scurt, entitatea a întrebat efectiv firmele din domeniu ce prețuri să stabilească.
Auditorii de la Curtea de Conturi susțin că valorile determinate la cele două contracte sunt foarte apropiate de pragul legal până la care se pot face achiziții directe, precum și că au fost folosite alte coduri CPV, care nu erau specifice pentru domeniul de activitate în cauză, conservarea biodiversității.
„Analizând valorile ofertelor de preț primite, s-a constatat că acestea sunt foarte apropiate, iar în cazul serviciilor având ca obiect „elaborare cerere de finanțare” și „realizarea proiectului tehnic de împădurire, reconstrucție ecologică habitate forestiere” sunt aproape de pragul valoric legal stabilit (270.120 lei, fără TVA) până la care se poate utiliza achiziția directă, precum și de limita superioară a intervalului valoric al achizițiilor identificate în anul 2024 în SEAP, având aceleași coduri CPV cu cele aferente achizițiilor verificate”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Curtea arată că Romsilva trebuia să inițieze o consultare de piață prin publicarea unui anunț în SEAP. Modul care a fost ales de subsidiara Romsilva, și anume „invitarea doar a anumitor operatori economici recomandați de colegi ca să depună oferte de preț”, nu este deloc transparent și nu asigură realizarea achizițiilor în condiții de eficiență economică.
Raportul Curții de Conturi mai arată că există indicii rezonabile că cele patru firme consultate s-au înțeles pentru umflarea costurilor, mai ales având în vedere că aceste contracte au fost „atribuite în mod direct operatorilor economici care au transmis, anterior pe e-mailul entității, ofertele de preț cu prețul cel mai scăzut”.
„Există indicii rezonabile privind existența unor înțelegeri între operatorii economici care au depus oferte în cadrul celor 4 achiziții verificate, cu scopul de a supradimensiona valorile estimate ale serviciilor, care ar fi fost urmată (în cazul aprobării de către AM PDD a contractului de finanțare) și de acceptarea unor plăți nejustificate din fonduri publice”, se arată în documentul citat.
Indiciile Curții se bazează pe faptul că doi dintre cei patru operatori economici au același administrator, dar și pe faptul că ofertele trimise către aceștia sunt foarte apropiate ca valoare. Mai mult, reprezentanții R.N.P. ROMSILVA – Administrația Parcului Natural Putna Vrancea ar fi știut acest lucru.
Unele dintre cele patru firme ar fi participat, în trecut, în calitate de asociați în cadrul altor proceduri de achiziție, iar administratorii a trei dintre firmele consultate locuiesc împreună și au un copil, chiar dacă nu sunt căsătoriți legal.
„Administratorul firmelor XXXXXXXXXXXX și XXXXXXXXXXXXXXX, pe de o parte, și cel al XXXXXXXXXXXXXX, pe de altă parte, au, potrivit adresei nr. 3666021/04.08.2025 a Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, același domiciliu și „cei în cauză figurează ca fiind autorii unui copil minor”, fără existența unui act de căsătorie”, se arată în raportul citat.
Astfel, concluzionează Curtea de Conturi, unul dintre cele patru contracte, cu o valoare de 272.750 de lei, trebuia să se facă prin licitație publică, nu prin încredințare directă. Auditorii sunt de părere că publicarea contractelor în SEAP a fost doar formală și că exista o înțelegere între regie și reprezentanții firmelor.
„Considerăm că utilizarea SEAP pentru realizarea achizițiilor respective a fost doar formală, cu simularea principiului transparenței, întrucât ofertele acceptate au fost încărcate în catalogul electronic după ce, anterior, au fost agreate off line, în urma dialogului direct avut cu operatorii economici favorizați”, se mai arată în documentul citat.
Primul dintre contracte, cu o valoare de 150.000 de lei, atribuit în noiembrie 2024, a fost atribuit direct firmei Omnia Development SRL, din București. Firma este înființată în 2011 și a avut în 2024 o cifră de afaceri de peste 2,4 milioane de lei și un profit net de 640.000 de lei.
În 2024, firma a mai câștigat un contract de 570.000 de lei cu Romsilva dar și un contract de 1,9 milioane de lei pentru elaborarea unor studii. În august 2023, firma a fost una dintre cele trei firme ce au obținut un contract de 19,7 milioane de lei, de la același minister, pentru servicii de analiză și consultanță tehnică.
A doua firmă, beneficiară a unui contract datat în 16 octombrie pentru realizarea unui proiect tehnic de împădurire, este SC Pro Biodiversitas SRL, firmă din București, înființată în 2013, care a avut în 2024 o cifră de afaceri de 14,3 milioane de lei și un profit net de 4,3 milioane de lei.
În 2024, firma SC Pro Biodiversitas SRL făcea parte din asociația de firme care câștiga un contract de 2,9 milioane de lei cu Romsilva. În ultimii ani, firma a beneficiat de mai multe contracte publice fie cu Romsilva sau cu Ministerul Mediului. Pro Biodiversitas SRL apare, alături de Omnia Development, în asociația de trei firme care au obținut în august 2023 mega-contractul de 19,7 milioane lei cu Ministerul Mediului. În anul anterior obținea un contract de 3,7 milioane lei, încheiat cu Romsilva.
Al treilea contract, de 160.000 de lei, a fost obținut de firma Invisible Nature SRL, tot din București. Firma este mai mică, având în 2024 o cifră de afaceri de 360.000 de lei și cu un profit de peste 150.000 de lei. Firma nu are alte contracte publice, cel cu Parcul Național Putna fiind singurul contract pe fonduri publice încheiat de această firmă.
Cel de-al patrulea contract, din mai 0224, a fost încheiat pentru suma de 268.000 de lei, primit de către firma Alpha Logic Business Solution SRL, tot din București. Înființată în 2011, firma a avut în 2024 o cifră de afaceri zero și pierderi de 760.000 lei. În 2023, firma a avut o cifră de afaceri de 6,3 milioane, dar și pierderi de 683.000 lei.
Dintre cele trei contracte publice câștigate de această firmă, două sunt încheiate cu Romsilva (2020 și 2022), cu o valoare totală de peste 3,8 milioane lei.
Cele două firme cu același administrator sunt Pro Biodiversitas SRL, cea mai mare dintre cele patru implicat în schemă, și Alpha Logic Business Solution. Administratorul celor două este Emilian Aristide Burdușel, care este și unicul acționar al Pro Biodeversitas și deține 85% din capitalul social al societății Alpha Logic.
Despre contractele lui Emilian Burdușel a scris România TV într-o investigație exclusivă Cutia Neagră aici.
Emilian Burdușel a fost consilier la cabinetul ministrului mediului în 2015 și 2016, iar în 2019 a candidat la alegerile europarlamentare din partea platformei Prodemo, înființată de fostul parlamentar PSD, Cătălin Ivan. În toate declarațiile de avere ale acestuia singurul bun menționat este un autoturism. Emilian Burdușel nu deține terenuri, case sau conturi în bancă de peste 5.000 de euro.
Omnia Development este deținută de către doi asociați: Voinea Flavia Aurelia (76%) și Duluță Mariana (24%). Voinea Flavia Aurelia a fost până în 2021 manager în cadrul Societății Române de Radiodifuziune, cu venituri declarate de 153.000 de lei în 2021.
Flavia Aurelia este și administratorul la care face referire raportul Curții de Conturi, datele de la Registrul Comerțului arătând că ea are aceeași adresă cu Emilian Burdușel. Potrivit informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Flavia Aurelia este absolventă a Facultății de Jurnalism, iar mai nou, și al Colegiului Național de Apărare.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că Regia Națională a Pădurilor Romsilva și-a depășit cheltuielile cu personalul cu aproape 49 milioane de lei, în 2021 și 2023, deși legislația nu permite asta în afara rectificărilor bugetare, care nu au avut loc.
Diana Buzoianu mai arată că totalul primelor acordate în Romsilva, cu direcțiile subordonate, a ajuns, între 2021 și 2023, la peste 46 milioane de lei, deși multe direcții erau pe pierdere.
Ministra a transmis încă din 29 iulie că rezultatele raportului Corpului de Control sunt „extrem de grave” și că a sesizat în acest sens Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a transmis și raportul controlului.
În cazul unora dintre direcțiile Romsilva din țară, cheltuielile cu personalul ar fi depășit de aproape trei ori cifra de afaceri și, în foarte multe cazuri, ar fi existat premii și calificative de performanță acordate fără justificare.
Spre exemplu, la Direcţia Silvică Constanţa, cheltuielile cu personalul au fost în anul 2024 de 2,9 ori mai mari decât cifra de afaceri. La Direcţiile Silvice Constanţa şi Galaţi, cheltuielile salariale au fost, între anii 2020-2024, „mai mari decât cifra de afaceri a direcţiei timp de 5 ani la rând”, conform ministrei Diana Buzoianu.
La Direcţia Silvică Tulcea, în 2022 au fost acordate prime de 2,7 milioane de lei și calificativul „foarte bine” directorului, deşi pierderile au fost de aproape 15 milioane de lei. În aceșași an, la Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud, primele au depășit 1 milion de lei, în condițiile unor pierderi de 12.4 milioane de lei.