După ce primul caz al Laurei Codruța Koveși, un bulgar trimis în instanță, a fost condamnat cu suspendare, fosta șefă a DNA și-a suflecat mânecile și a luat în vizor un român.

Deși a fost criticată de-a lungul timpului că nu se ocupă și de cazurile de corupție din Occident și în special de scandalul achiziționării de seruri COVID, cu Comisia Europeană, respectiv Ursula von der Leyen în prim-plan, Laura Codruța Koveși a ajuns să cerceteze tot un român, un afacerist local.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Ministrul Justiției Alina Gorghiu intervine în cazul 2 Mai: ...

Românul este vizat într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, iar prejudiciul este estimat la 3 milioane de euro. Parchetul European a transmis informarea prin intermediul unui comunicat de presă, la începutul acestei săptămâni:

„Pentru a câştiga o licitaţie pentru RECUMED, un proiect finanţat de Uniunea Europeană pentru crearea unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice, omul de afaceri a prezentat mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte.

Acestea se refereau la procedura de atribuire a contractului de furnizare de echipamente medicale şi la lucrările de construcţie necesare pentru realizarea proiectului. Ulterior, acesta a reuşit să primească, între 2018 şi 2020, subvenţii nerambursabile în valoare de peste 3 milioane de euro”, a transmis EPPO în comunicatul de presă.

Verdictul Laurei Codruța Koveși

Potrivit sursei citate, omul de afaceri acționa cu un complice, reprezentantul unei societăți spaniole care urma să furnizeze echipamente pentru un centru de recuperare medicală și să efectueze lucrări de construcție.

„Se presupune că ambii suspecţi au întocmit declaraţii false pentru a dovedi că nu se aflau în conflict de interese cu societatea pe care o reprezenta celălalt şi, în consecinţă, au părut să respecte dispoziţiile legale care reglementează principiile transparenţei, legalităţii şi competitivităţii unei proceduri de achiziţii publice.

În plus, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor societăţi comerciale şi prin prezentarea de documente false din care reieşea că societatea spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate pentru a dovedi capacitatea tehnică de a executa contractul”, au mai transmis procurorii europeni.

După obținerea fondurilor europene, compania românească a transferat banii obținuți pentru proiect în conturile bancare ale unor companii spaniole. Banii au fost apoi transferaţi către alte societăţi cu sediul în Cipru şi Portugalia, iar o mare parte din ei au fost în cele din urmă redirecţionaţi înapoi în conturile beneficiarului iniţial din România, prin emiterea de facturi false, au mai transmis oamenii Laurei Codruța Koveși.

„Din investigaţiile efectuate a rezultat că valoarea reală de achiziţie a echipamentelor şi produselor medicale aferente executării proiectului a fost de aproximativ patru ori mai mică decât valoarea de achiziţie declarată în cadrul proiectului şi că preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de către primul suspect. Valoarea produselor medicale a fost supraevaluată prin tranzacţiile succesive ale acestora de la furnizorii iniţiali prin intermediul unor societăţi din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât, în final, să fie vândute beneficiarului iniţial român la preţul supraevaluat”, a mai transmis Parchetul European.