ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2015. Superstiţii şi obiceiuri în PRIMA ZI A PRIMĂVERII astronomice

Publicat: Vineri, 20 Martie 2015 09:26 // Actualizat: Vineri, 20 Martie 2015 10:12 // Sursa: romaniatv.net

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ este momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară. ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2015 coincide cu trei fenomene deosebite: eclipsa parţială de soare din 20 martie, superluna din 21 martie şi mareea secolului.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2015 se produce pe 21 martie, la ora 00:45, când longitudinea astronomică revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii, potrivit astro-urseanu.ro. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ: Copiii alungă frigul

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2015, PRIMA ZI A PRIMĂVERII astronomice. În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ: Cultul Soarelui

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. Echinocţiul de primăvară, când ziua devine egală cu noaptea, la sfârşitul lunii martie, marchează creşterea soarelui pe cer, lungirea zilei şi scăderea nopţii.

Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor.

Buna Vestire_400


Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, mai poartă în popor şi numele de Blagoveştire sau Ziua Cucului. Arhangelul Gavril i-a apărut Sfintei Fecioare şi i-a vestit că va naşte prunc de la Duhul Sfânt. Frumuseţea acestei corespondenţe dintre sărbătoarea Bunei Vestiri şi echinocţiul de primăvară constă tocmai în faptul că prin Fecioară şi Fiul Ei s-a primenit şi s-a mântuit lumea.

Suprapunerea ritualurilor păgâne şi a celor creştine a condus la crearea unui fond cât se poate de autentic de credinţe populare ce şi-au pus pecetea peste ritmurile vieţii omeneşti.

Dat fiind că a părăsit cadrul de viaţă marcat şi condus de elementul sacru, omul modern nu se simte afectat de importanţa ritualică a echinocţiului. Totuşi pentru români se păstrează şi o altă dimensiune, creştină, a primăverii: Postul Paştilor şi Învierea. Paştile sunt cea mai mare sărbătoare creştină de peste an, şi marchează cum nu se poate mai grăitor trecerea de la viaţa adormită şi îngheţată, la viaţa cea adevărată, la Mântuire.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica(ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27' .

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest. Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni. 

Urmatoarele date ale echinocțiului de primăvară

TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT + două ore. 

An
Zi
Ora (TLR)
     
     
2015
21 martie
00:45
2016
20 martie
06:30
2017
20 martie
12:29
2018
20 martie
18:15
2019
20 martie
23:58
2020
20 martie
05:50
loading...
3 Comenteaza // Vezi comentarii
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
20 mar 11:27
...la această dată durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, Citește mai departe… Citeste mai mult Source:: ...
20 mar 09:40
...DE PRIMĂVARĂ este momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și începând de la această dată durata … mai mult Citeste articolul la sursa: ...
20 mar 09:33
...de la această dată durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, Citește mai departe… Sursa: romaniatv.net Citeste si......
1
EUR
4.8398
RON
03 Jun
noapte 10 °
zi 25 °
Ultimele joburi adaugate
24 H