Echinocţiul de primăvară 2026. Momentul când iarna este trimisă la hibernare, ziua este egală cu noaptea, iar ora de vară dă peste cap ceasurile biologice

Echinocţiul de primăvară 2026. Fenomenul astronomic din martie aduce echilibru între zi și noapte și marchează începutul primăverii astronomice.

În fiecare an, echinocţiul de primăvară marchează un fenomen astronomic important, când ziua și noaptea sunt egale. După acest moment din martie, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la solstițiul de vară.

La începutul lunii martie, soarele răsare la ora 06 h 53 m și apune la ora 18 h 03 m, iar la sfârșitul lunii, răsare la ora 06 h 59 m și apune la ora 19 h 42 m.

Echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice, se produce în jurul datei de 20 martie (5 h 06 min), când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, notează Agerpres.ro

Alte articole

Ora de vară 2026. Specialiștii trag un semnal de alarmă celor care au animale de companie. Cum pot fi afectate de această schimbare

Ora de vară 2026 ne dă peste cap ceasul biologic. De ce nu se mai schimbă ora

Citește și: Ce mai pun românii pe masa de Paște în 2026? Între tradiție și supraviețuire: BNR anunță scumpiri în aprilie. Adrian Negrescu: „ Din păcate, multe dintre firme au fost condamnate să crească prețurile”

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge, în decurs de un an, un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

Zile libere de Paște 2026. În ce perioadă au elevii vacanță și cum este structurată minivacanța angajaților

Cuvântul ‘echinocțiu‘ derivă din cuvântul francez ‘équinoxe‘, care la rândul lui, provine din latinescul ‘aequinoctium‘, format din ‘aequus‘ – ‘egal‘ și ‘nox‘, ‘noctis‘ – ‘noapte‘.

La momentul Echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, este luată în considerare valoarea medie de 45°, această cifră reprezentând și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Luna – reprezintă perioada cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 de zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii sunt: 3 martie – Luna Plină la 18 h 32 m; 11 martie – Ultimul Pătrar la 11 h 39 m; 19 martie – Lună Nouă la 0 h 23 m; 25 martie – Primul Pătrar la 21 h 18 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Tradițiile spirituale susțin ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Ora de vară 2026. Se schimbă ora în weekend, ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Ce ţări refuză să mai dea ceasurile înapoi

Între ultima duminică a lunii martie (în 2026, la 29 martie) și ultima duminică a lunii octombrie (31 octombrie 2026), pe teritoriul României funcționează ora oficială de vară, care este cu o oră în avans față de timpul-legal român. În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la UTC+2 la UTC+3).