Economistul-șef al BT dezvăluie cum ne putem ”imuniza” contra inflației. ”În primul rând, pentru tineri recomand”

În contextul economic delicat din 2025, sfaturile de ”imunizare” contra inflației sunt mai mult decât binevenite. Le-a oferit economistul-șef al celei mari bănci românești (BT), Ioan Nistor.

Potrivit lui Ioan Nistor, cea mai bună cale de ”imunizare” împotriva inflației este ”să investești în tine”, recomandare pe care o face în special tinerilor.

”Dacă ar fi să discut despre aceste strategii de ‘imunizare’ la inflație, aș începe prin a spune că inflația e ceva ce ne afectează vrem, nu vrem. Sigur, avem posibilitatea să o ignorăm sau avem posibilitatea să acționăm. Partea care e afectată cel mai tare, este cash-ul, numerarul.

Practic, banii cash își pierd cel mai rapid valoarea și trebuie să te gândești cum să te protejezi împotriva acestui lucru. Foarte pe scurt, cea mai bună investiție pe care poți să o faci este să investești în tine. E cea mai bună cale!

Alte articole

Cea mai mare bancă din România trimite clienților mesaje în care explică cum se pot proteja de tentative de fraudă

Banca Transilvania, ofertă imbatabilă pentru românii care vor să-și ia casă cu credit

Vei avea un foarte bun return of investment (randament al investiției – n.r.) pentru banii pe care i-ai investit în tine. În primul rând, pentru tineri recomand această investiție în educație și în a te pregăti mai bine pentru următoarele etape ale vieții”, a explicat economistul-șef al BT, la conferința ”Inflația, Costul Finanțării și Managementul Datoriei Publice”, organizată de Oxygen Events, notează hotnews.

Citește și Anunţ oficial de la BNR despre economiile românilor în euro, dolari sau aur. Risc mare de devalorizare

În același context, Ioan Nistor a fost întrebat care ar fi activele sau sectoarele ce oferă o protecție mai bună împotriva inflației în această perioadă. ”Aș spune că niciodată nu e prea devreme și niciodată nu e prea târziu să ne apucăm să economisim. Și făcând acest lucru, având acest buffer, ești desigur ușor protejat. Există desigur active care te protejează mai mult, dar pentru a ști care sunt acelea ai nevoie de cunoștințe economice, ceea ce ma aduce iar la discuția despre educația financiară.

Din fericire, există fonduri de investiții cu oameni foarte bine pregătiți care îți pot investi economiile. Băncile au asemenea fonduri. Îți fac și un profil de risc să vadă ce apetit la risc ai, îți prezintă fonduri cu risc scăzut sau mai ridicat, iar sumele sunt mai mult decât rezonabile- 50 de lei sau 100 de lei.

La fel de important e să știm să facem diferența dintre dorințe și nevoi. Dorințele mai pot fi amânate, dar nevoile nu. Doar că unii le confundă între ele”, a spus economistul-șef al BT.

La același eveniment, au fost analizate cauzele pentru care s-a ajuns la climatul socio-economic actual. Profesorul Florin Andrei, de la Academia de Studii Economice (ASE) București, a identificat două cauze principale.

”O dată, din cauza lipsei profunde de lideri în care ne aflăm de ceva vreme, și doi, pentru că s-au terminat banii sau mai bine spus, s-au terminat banii ‘ieftini’.

Momentul în care ne aflăm acum este unul al schimbărilor. Cred că următorii 2 ani vor mai aduce schimbări la nivel global și vor reașeza cumva lumea în care trăim. Pentru că în state este o emulație foarte puternică și pentru că există un pol de putere foarte puternic acolo. Europa, cel puțin declarativ, văd că vrea să capete mai mult lidership global. Urmează să vedem din punct de vedere financiar ce efecte vor avea toate aceste mișcări și reașezări de falii politice. Evident că vor influența fie prin dobânzi mai mari, fie prin energie mai scumpă sau planuri pentru tranziție verde întârziate sau modificate. Poate nu o să mai vorbim de atât de multă sustenabilitate și de atât de multă energie verde peste 2 ani, în contextul în care administrația Trump nici nu vrea să audă de acest subiect. Este un context în schimbare și, din păcate, statul român nu este prins în cea mai bună formă”, a spus profesorul Florin Andrei.

Citește și Criză fără precedent de personal în HoReCa. Deficitul de forţă de muncă ajunge şi la 50% în staţiunile turistice