Ecosistemul planetei noastre s-ar putea prăbuşi peste un secol

Autorii documentului, redactat pe baza investigaţiilor a 22 de experţi, afirmă că ‘punctul fără de întoarcere’, în care schimbările ireversibile din biosferă pot avea efecte catastrofale asupra umanităţii, ar putea surveni într-un secol, scrie Agerpres.

Această avertizare, publicată cu 10 zile înaintea summitului Rio+20 consacrat dezvoltării durabile, contrastează cu opinia generală a cercetătorilor, care estimează că prăbuşirea ecosistemului nostru va fi progresivă şi s-ar putea produce peste mai multe secole, în ciuda stării precare a mediului planetei noastre.

Studiul publicat de revista Nature face o analiză comparativă a evoluţiei impactului asupra mediului înconjurător pe parcursul istoriei până în zilele noastre. Factorii luaţi în calcul în analiza situaţiei actuale includ creşterea populaţiei mondiale care ar urma să ajungă de la 7 miliarde, cât este în prezent, la 9,3 miliarde până în anul 2050 şi încălzirea climei cu peste 2 grade faţă de epoca preindustrială, acestea fiind şi obiectivele fixate în urma summitului de la Copenhaga din anul 2010.

Echipa de cercetători estimează că atunci când între 50% şi 90% din ecosisteme sunt alterate, atunci ansamblul reţelei ecosistemelor riscă să intre în colaps într-o nouă stare caracterizată în special prin extincţia speciilor. Iar atunci când se produce o astfel de schimbare, de obicei ea este ireversibilă.

Alte articole

Elon Musk vrea să oprească încălzirea globală prin blocarea soarelui. Cum intenționează să pună în practică ideea care ar putea revoluționa știința

Pământul se schimbă. Oamenii de ştiinţă susţin că au apărut două noi anotimpuri

Pentru a hrăni populaţia mondială actuală, 43% din terenurile utilizabile au fost convertite în terenuri agricole sau în zone locuibile, mai sesizează studiul. Dacă tendinţa actuală va continua, jumătate din ecosisteme vor fi alterate până în anul 2025, ceea ce reprezintă un prag dincolo de care aprovizionarea cu alimente a populaţiei mondiale va fi ameninţată întrucât regiunile agricole nu vor mai putea asigura o producţie suficientă şi nici o creştere corespunzătoare a şeptelului.

Cu toate acestea, lipsa de cunoştinţe suficiente asupra acestui ‘punctul fără de întoarcere’ nu permite realizarea de previziuni precise, subliniază cercetătorii, care vorbesc despre o marjă de eroare în timp ce corespunde ‘câtorva generaţii’, după cum explică autorul principal al studiului, Anthony Barnosky.

Dar studiul concluzionează că prăbuşirea ecosistemului nostru nu este inevitabilă, printre soluţiile care ar putea opri această evoluţie evocându-se renunţarea la modelele de creştere nedurabilă şi la risipirea resurselor naturale. A