Efecte în lanț după majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2025. Creșterea amenzilor de circulație, a contribuției pentru persoane cu handicap

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri, că în şedinţa Comitetului Naţional Tripartit s-a decis că de la 1 ianuarie 2025 salariul minim va fi 4.050 de lei. De asemenea, s-a căzut de acord privind menţinerea scutirii de taxe pe cei 300 de lei din salariul minim. În România, beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 843.668 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 15,5 % din numărul total de salariați activi.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.050 de lei vor beneficia un număr de 1.823.520 salariați.

”Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum.

Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite
categorii de salariați(femei, tineri,etc.)”, se arată în nota de fundamnentare a Ministerului Muncii.

Alte articole

România nu se află în ultimele trei ţări din UE ca salariu minim. Românii cu venit minim pe economie câştigă 250 de euro în plus faţă de bulgari

Sindicatele cer trecerea de la salariul minim spre un salariu „adecvat” de trai. Impact bugetar de 4,95 miliarde dolari

Citește și: Se schimbă plata alocaţiilor. Din 2025, se acordă o sumă fixă, plus o alocaţie suplimentară pentru cei cu venituri mici

Totodată, Ministerul Muncii precizează că ”majorarea salariului de baza minim brut pe tara influențează, pe lângă cei 1.823.520 de salariați direct afectați, și mult mai multe drepturi și obligații, cum ar fi:

– modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr.
448/2006 art.78 alin.(3));

– modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98)”.

De asemenea, măsura creșterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă.

Citește și: Salarii 2025. Taxe şi impozite mai mici pentru veniturile mici şi medii. Cel mai mic salariu va fi de aproape 1.000 de euro

Salariul minim brut garantat în plată a fost majorat de la 1 iulie 2024 la 3.700 lei brut, creșterea fiind de 12,12% față de vechiul nivel de 3.300 de lei.

Patronatele sunt împotriva majorării salariului minim brut de la 1 ianuarie 2025 și consideră că mai degrabă este o măsură „brutală” pentru companii, fără să se țină cont de productivitatea salariaților, una dintre cele mai slabe din Europa.

Ion Roman, președinte al Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Vrancea, organizație membră a Consiliului Național al IMM-urilor din România – CNIPMMR, spune că nu este de acord cu majorarea salariului minim din ianuarie 2025.

„Noi nu suntem de acord cu mărirea salariului minim, nici n-am fost și nici nu suntem. Am susținut de mai mult timp ca salariul acesta minim să nu fie așa de impozitat cum a fost și cum este și ne-am bătut cu guvernul ca să reușim să scadă din salariul minim 300 de lei neimpozabil”.

Acesta spune că ar fi de acord cu majorarea, dar cer scăderea anularea impozitării pe 500 de lei, ceea ce ar face ca un salariat să câștige în plus. Acum, doar 300 de lei din salariul minim brut sunt neimpozabili.

„Acum, eu personal, am spus că în perioada următoare nu este potrivit să se mărească salariul minim și am solicitat să se scadă 500 de lei neimpozabil din salariul minim ca salariatul să ducă mai mulți bănuți acasă”, a declarat pentru Termene.ro Ion Roman.

Acesta lasă să se înțeleagă că nu i se pare normal ca el să cheltuie 4.000 de lei, iar la salariat să ajungă doar 2.200 lei, adică tot atât cât ia și statul. De altfel, taxarea muncii este cea mai mare problemă pentru antreprenori la acest moment.

„Statul n-a pus umărul la afacerea mea și statul n-are treabă dacă eu nu dorm sau dacă mă chinui. Nici nu știe cum fac”, mărturisește Ion Roman.