Efectul Vance! Ministrul român de Interne cere explicaţii de la CCR pentru anularea alegerilor

Ministrul de Interne nu poate prelua rolul CSAT în comunicarea publică privind lucrările Consiliului, declară ministrul Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, fiecare instituție trebuie să își respecte atribuțiile în comunicare, iar explicațiile trebuie să vină la instituția care a emis decizia.

Ponta dinamitează bomba după discursul dur al vicepreședintelui american JD Vance: “Dacă Iohannis ar fi fost la Cotroceni, România ar fi intrat în conflict cu SUA”

„Nu Consiliul Suprem de Apărare a Țării a oprit procesul electoral și a anulat alegerile, ci e decizia Curții Constituționare. Un aspect. Doi, pentru că s-a ridicat în spațiu public chestiunea contribuției documentare a Ministerului Afacerilor Interne la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în raport de obiectivele clasice ale Serviciului de Informație al Ministerului de Interne, aș vrea să precizez că absolut toate instituțiile componente ale Consiliului Suprem de Apărarea Țării s-au raportat la agenda acestui Consiliu și la punctul aflat pe ordinea de zi și atribuțiile lor au fost subsumate acelei agende a Consiliului”, spune ministrul de Interne Predoiu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul adaugă, legat de comunicarea publică, că Ministerul Afacerilor Interne nu se poate substitui Consiliul Suprem de Apărarea Țării.

Alte articole

Oana Roman a slăbit 6 kilograme în nici trei luni. „Cu tratament și cu niște suplimente speciale care ajută, și cu dietă”

Cine este soția lui Mircea Abrudean, președintele Senatului. Cei doi și-au reînnoit jurămintele la șapte ani de la nuntă

Întrebat cine ar trebui să vină cu detalii despre motivele anulării alegerilor prezidențiale, Predoiu a răspuns: „Instituția care a emis decizia trebuie să facă, în primul rând, acest efort de comunicare”.

Vezi și VIDEO EXCLUSIV Victor Ponta, despre discursul lui JD Vance: ”Impresia administrației Trump este că există o rețea Soros care a controlat România și vrea să își păstreze controlul făcând lucruri nedemocratice”

Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat, luni, întrebat despre poziţionarea SUA faţă de România, în contextul îngrijorărilor după declaraţiile vicepreşedintelui american J.D. Vance, că nu există deocamdată o poziţie definitivă, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România, ci există mai multe intervenţii. „Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri”, a afirmat Hurezeanu.

„Nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, să zicem, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România. Există mai multe intervenţii, aşa cum aţi observat la sfârşitul săptămânii trecute, pe platforma conferinţei de securitate de la Munchen, unde preşedintele J. D. Vance a avut această intervenţie care a stârnit multe semne de întrebare, multă nemulţumire. Era vorba acolo de situaţia electorală din România, de situaţia pre-electorală, dacă vreţi, din Germania, de valorile europene puse sub semnul îndoielii de către preşedintele Trump, de felul în care se comunică în democraţiile pe care domnia sa le consideră fragile în Europa”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu, la Digi24, întrebat în legătură cu poziţionarea SUA faţă de România.

Ministrul român de Externe a spus că multe din afirmaţii „aveau mai degrabă o legătură cu o sensibilitate, uşor de înţeles, a noii administraţii americane, faţă de problema alegerilor libere şi posibil manipulate sau contrazise de realitate”.

„Administraţia Trump a trecut, ea însăşi, mai demult, prin aceste probleme şi cred că există o altfel de sensibilitate. Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri. De altfel, fiecare dintre militarii americani a avut o partitură distinctă. Secretarul de stat Rubio a vorbit în alţi termeni, n-a exclus posibilitatea integrării, implicării în procesul de pace a ţărilor care şi până acum au contribuit la efortul de război din Ucraina, deci şi a europeanilor. Generalul Kellogg, pe care l-am văzut chiar la începutul reuniunii de la München, joia trecută, care este un vechi şi bun cunoscător al situaţiei din ţara noastră, unul din promotorii cooperării militare şi în zona de securitate româno-americane, ne-a încurajat, susţinând sau revenind cu încurajări mai vechi, înainte de instalarea administraţiei Trump”, a declarat Hurezeanu.

Ministrul  a spus că generalul Kellog consideră România „un aliat puternic, esenţial pe plancul estic”.

„O poziţie asemănătoare a avut-o şi astăzi, după o reuniune la sediul alianţei nord-atlantice, la Bruxelles, unde, înainte de întâlnirea propriu-zisă cu ambasadorii tuturor ţărilor aliate, a ţinut să aibă o conversaţie separată cu ambasadorii României, Poloniei şi ţărilor baltice. În discuţia extinsă, cu toţi cei 33 de ambasadori, importanţa flancului estic pentru alianţă şi pentru relaţiile transatlantice a avut un loc distinct în declaraţia comună”, a mai spus Emil Hurezeanu.