Elena Udrea și Ioana Băsescu află în Joia Mare decizia în dosarul finanțării campaniei lui Traian Băsescu la prezidențiale în 2009

Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, și fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, află în 13 aprilie decizia în dosarul finanțării campaniei lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale în 2009. O sentință era așteptată joi, 16 martie, dar judecătorii au decis să amâne pentru 13 aprilie.

În primă instanţă Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor.

Citește și: Elena Udrea a explicat gestul după 8 ani. De ce și-a acoperit nasul cu degetul, în Parlament

Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.

Alte articole

Elena Udrea scapă de 10 luni de închisoare în dosarul ”Gala Bute”. Decizia nu este însă definitivă

Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea: „Îi duc de mâncare ce vrea, dacă are poftă de sarmale, îi duc sarmale.” Viața de zi cu zi în Târgșorul Nou – mizerie, lipsuri și indiferență

În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare, iar Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat şa trei ani de închisoare cu suspendare.

Ioana Băsescu şi Ioan Silviu Wagner trebuie să achite suma de 119.000 lei către SC Oil Terminal.

De asemenea, instanţa a menţinut măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor aflate în proprietatea Ioanei Băsescu.

Instanţa a decis să fie confiscate de la Elena Udrea sumele de 691.029,63 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită, precum şi suma de 305.118 lei.

De asemenea, menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea acesteia.

Citește și: Elena Udrea, acuzaţii incendiare: „Judecătorii erau puşi cu mâna, primeau plicuri de la conducerea SRI”

DNA ceruse o condamnre de 12 de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.

De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.