Elevii români chiulesc mai puţin decât cei din alte ţări, iar dascălii români se simt cel mai bine pregătiţi

Conceptul de „atmosferă” în unitățile de învățământ nu este unul nou. Relevanța și importanța acestuia au fost recunoscute de peste 100 de ani. Totuși, în ultimele trei decenii, cercetătorii și profesorii au recunoscut influența atmosferei din unitatea de învățământ asupra altor aspecte sau participanți din procesul de învățare. Atmosfera din unitatea de învățământ include calitatea vieții în cadrul unității de învățământ precum și factori cum ar fi: siguranța personală (hărțuirea sau abuzul verbal ori fizic asupra cadrelor didactice sau elevilor); întârzierea la școală, absenteismul cadrelor didactice sau elevilor; comportamentul infracțional (vandalism sau posesie ori folosire de droguri și alcool); și discriminarea. Dar atmosfera din unitățile de învățământ include, de asemenea, cultura generală a școlii în termeni de calitate a relațiilor dintre angajați și dintre angajați și elevi, precum și nivelurile existente de cooperare, respect și colaborare.

Absenteismul şi întârzierea elevilor la şcoală sunt factorii negativi care se regăsesc preponderent în cele 34 de ţări care au participat la Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013. Din datele comunicate în cadrul studiului, rezultă că întârzierea la şcoală este apreciată la 29% în România, faţă de 52% media internaţională, absenţele nemotivate – 30%, faţă de 39% media europeană, copiatul – 5%, faţă de 13%, actele de vandalism şi furturile – 2%, faţă de 4%, intimidarea sau agresiunea verbală între elevi – 9%, faţă de 16%, rănirea fizică provocată de violenţele între elevi – 1%, faţă de 2%, intimidarea sau agresiunea verbală asupra profesorilor sau personalului – 0%, faţă de 3%, şi deţinerea sau consumul de droguri şi de alcool – 0%, faţă de 1% media internaţională.

În ceea ce priveşte calitatea relaţiei elev-profesor, 98% dintre directorii din ţările participante la studiu au raportat relaţii bune între profesori şi elevi. De asemenea, între 91% şi 96% dintre profesori au raportat relaţii pozitive cu elevii din şcolile în care îşi desfăşoară activitatea. O variaţie a fost înregistrată doar în ceea ce priveşte ajutorul suplimentar acordat elevilor. Mai puţin de opt din zece dascăli au raportat faptul că elevii primesc sprijin suplimentar dacă au nevoie, în Brazilia (77%), Coreea (77%), Mexic (72%) şi Suedia (74%).

Profesorii din România, cel mai bine pregătiți

Alte articole

Ministrul Educației: ”Rata abandonului școlar este foarte mare. Vorbim de sute de mii de copii care nu au ajuns în sistemul educațional”

Topul celor mai scumpe şcoli din România. Câte zeci de mii de euro trebuie să plătească părinţii pentru educaţia copiilor

În România, 82% dintre profesori declară că educația lor formală a inclus practica la clasă pentru toate disciplinele pe care le predau, ceea ce situează România printre primele țări în ceea ce privește formarea inițială a profesorilor.

În general, cadrele didactice constată că educația lor formală le-a pregătit bine pentru activitatea lor. În medie la nivel internațional, 93% dintre cadrele didactice declară că sunt pregătite bine sau foarte bine pentru a preda conținutul disciplinelor alese, iar 89% se consideră bine sau foarte bine pregătite în ceea ce privește pedagogia și componenta practică a disciplinelor pe care le predau.

Conform propriei lor percepții, profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se simt cel mai bine pregătiți dintre profesorii din țările participante la studiu (99,8% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate). Aceste procente sunt peste mediile la nivel internațional, de 93,2% în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, respectiv 88,9% în ce privește pedagogia disciplinei predate.

Conform propriei lor percepții, profesorii din Finlanda și Japonia se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii (spre exemplu, doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, și 64% se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate)

75% din profesorii români predau în şcoli cu materiale didactice insuficiente

Aproximativ 75% dintre profesorii din România predau în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa de materiale pedagogice, computere şi acces la internet pentru a avea un învăţământ de calitate, potrivit studiul TALIS. Un procent similar cu al României privind materialele didactice din şcoli a fost înregistrat şi în Slovacia, aproximativ 75% dintre cadrele didactice desfăşurând activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat un deficit în acest sens.

Studiul mai arată că între 26% şi 38% dintre cadrele didactice din ţările participante la această analiză îşi desfăşoară activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa materialelor pedagogice, a computerelor sau programelor pentru computer utilizate în procesul de predare, a accesului la internet şi a materialelor pentru biblioteci.

Sprijinul acordat profesorilor în dezvoltarea profesională

Studiul TALIS a urmărit și aspecte legate de dezvoltarea profesională, care se referă la activitățile prin care se urmărește îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor profesorilor și au ca scop final îmbunătățirea activității la clasă.
Programele de dezvoltare profesională pot fi furnizate fie ca programe formale (cursuri, seminarii etc.), fie informal, spre exemplu prin activități de colaborare între profesori.

În medie, în România, aproape 20% dintre cadrele didactice își desfășoară activitatea în unități de învățământ în care directorii au raportat disponibilitatea programelor de integrare formală pentru toate cadrele didactice nou venite în unitatea de învățământ și 22% își desfășoară activitatea în unități de învățământ în care programele de integrare sunt disponibile doar pentru cadrele didactice debutante. În total, 65% dintre profesori își desfășoară activitatea în unități de învățământ cu programe de integrare informale.

În Japonia, Malaysia și Singapore, participarea la programele de integrare este largă, 80% sau mai multe dintre cadrele didactice raportând participarea în cadrul unui program de integrare formală.

România se numără printre țările cu cele mai mari rate de participare la activitățile de integrare informală (aproape 60%), alături de Bulgaria, Coreea, Malaysia, Polonia și Singapore.

Datele empirice arată că elevii cărora le predau cadre didactice ce beneficiază de asistență de integrare au rezultate mai bune decât cei cărora le predau cadre didactice care nu au beneficiat de această asistență.

91% dintre profesorii din ţările participante la studiu sunt satisfăcuți profesional

În medie, 91% dintre profesorii din ţările participante au declarat că sunt în general satisfăcuți profesional, 93% dintre profesori au declarat că sunt mulţumiți cu performanţa lor în şcoala actuală, 84% ar recomanda școala lor ca pe un loc de muncă bun, iar 90% spun că ei se bucură că lucrează în şcoala actuală. În România, procentajele au valori destul de apropiate de mediile la nivel internațional.

Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013 s-a desfăşurat sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi este cel mai mare studiu internaţional centrat pe cercetarea mediului educaţional. România a participat pentru prima dată la acest studiu, în cel de al doilea ciclu, desfăşurat în perioada 2011-2013.

TALIS 2013 s-a desfăşurat în 34 de ţări de pe cinci continente. Ţările participante la studiul sunt: Australia, Israel, Serbia, Brazilia, Italia, Singapore, Bulgaria, Japonia, Slovacia, Chile, Coreea de Sud, Spania, Cipru, Letonia, Suedia, Croaţia, Malaezia, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), Cehia, Mexic, Alberta (Canada), Danemarca, Olanda, Anglia (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), Estonia, Norvegia, Flandra (Belgia), Finlanda, Polonia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Portugalia, Islanda şi România.

Citeşte şi: STRATEGIA EDUCAŢIEI până în 2020: Cum vor autorităţile să îmbunătăţească învăţământul din România