Emil Boc şi Adriean Videanu, audiaţi în procesul lui Vasile Blaga privind finanţarea ilegală a campaniei PDL

Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, şi fostul ministru Adriean Videanu au fost audiaţi, vineri, la Tribunalul Bucureşti, în dosarul finanţării ilegale a campaniei electorale a PDL, în care Vasile Blaga este acuzat că ar fi primit prin interpuşi 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.

RomaniaTV.net
20 oct. 2017, 07:54
Emil Boc şi Adriean Videanu, audiaţi în procesul lui Vasile Blaga privind finanţarea ilegală a campaniei PDL

Foştii lideri ai PDL Emil Boc şi Adriean Videanu sunt audiaţi în calitate de martori în procesul lui Vasile Blaga, potrivit news.ro.

Fostul lider al PDL Adriean Videanu a spus că în PDL exista „o structură instituţională foarte bine pusă la punct”, el explicând şi modul în care se făceau numirile în funcţiile de conducere de la companiile de stat – filialele partidului care aveau cele mai bune rezultate în alegeri erau recompensate prin dreptul de a propune oamenii pentru aceste posturi.

„Aveam o structură instituţională foarte bine pusă la punct în PDL. Decizia Biroului Permanent a fost aceea de a recompensa organizaţiile performanţe ale partidului, motiv pentru care s-a stabilit ca primele zece organizaţii să propună oameni care să obţină diverse funcţii. Eram în coaliţia de guvernare PDL-PSD. (…) Veneau şi propuneau profesionişti în domeniu, iar CV-urile se analizau la nivelul ministerului”, le-a spus fostul ministr magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti.

În legătură cu numirea în funcţiile de conducere ale companiilor de stat, Videanu a spus că în perioada în care a ocupat funcţia de ministru al Economiei (decembrie 2008 – septembrie 2010) a urmat procedura de recompensare a organizaţiilor de partid cu rezultate foarte bune în alegerile precedente.

„La vremea respectivă, în coaliţia se guvernământ PSD-PDL exista o convenţie de repartizare a acestor funcţii de conducere între partide, după care fiecare partid se ocupa de numiri. (…) Era o procedura birocratică de depunere a CV-ului. Le depuneau la organizaţiile de partid şi de acolo erau înaintate secretariatelor ministerelor. În cazul numirii secretarilor de stat, procedura era puţin diferită – ele se duceau la premier, de acolo fiind trimise CV-urile persoanelor care urmau să meargă spre ministere. Se convenea relativ repede. Eu, ca ministru, trebuia să văd dacă se îndeplinesc criterii legale şi făceam o analiză a competenţelor. De exemplu, nu puteam accepta că la Transelectrica să meargă un medic. Nu mă puteam opune decât dacă nu se îndeplineau criteriile profesionale legale”, a susţinut Videanu.

El a mai susţinut că la momentul la care l-a numit pe Horia Hăhăianu la conducerea Teletrans nu îl cunoştea, dar „îndeplinea procedura pe linie politică” şi „avea un CV impresionant” – lucrase la Siemens şi fusese doctorand în SUA.

„El îndeplinea procedura pe linie politică, adică era propus de organizaţia de partid care trebuia să îl propună. În legătură cu ocuparea fucţiei de conducere la SC Teletrans SA, în primăvara anului 2009, arăt că s-a făcut pe baza unui singur CV, al lui Hăhăianu. Despre el am obţinut referinţe de la conducerea SC Transelectrica SA, de care SC Teletrans aparţinea. Această numire a fost făcută explicit de organizaţia PDL Piatra Neamţ, condusă de Gheorghe Ştefan. Cu Gheorghe Ştefan am discutat doar despre directorul Transelectrica. Teletrans nu era o companie importantă. Eu aveam în subordine peste 80 de companii naţionale. Eu mă întâlneam doar cu directorii de companii mari naţionale. În week-end îmi făceam timp şi mă întâlneam cu aceşti directori pentru că ne aflam în plină criză economică”, a mai spus fostul ministru.

Întrebat de judecător dacă a vorbit cu alte persoane importante din PDL sau cu Vasile Blaga despre această numire, Videanu a răspuns: „Niciodată”.

De asemenea, întrebat de judecător despre SC Romsys, Videanu a spus că nu a auzit niciodată de această companie.

Videanu a fost întrebat, totodată, de către procuror ce a vorbit cu Gheorghe Ştefan despre numirea conducerii la Transelectrica. „Eu doream un om care să ducă cu rapiditate procesul de interconectare cu Republica Moldova şi reducerea dependenţei Moldovei de Rusia. Eu săptămânal urmăream două companii. I-am spus lui Gheorghe Ştefan – nu ne jucăm. Dacă aveţi chestii politice, duceţi-vă la alte companii, dar nu la astea două, Transelectrica şi Transgaz. (…) Eu am fost mulţumit de propunerea pentru directorul general la transelectrica, pentru că era un profesionist”, a mai susţinut Videanu.

El a explicat apoi în instanţă şi unde aveau loc întâlnirile conducerii PDL> „Blaga avea biroul în sediul central din Modrogan 1: „Ne întâlneam în biroul lui Blaga din clădirea anexă, dupa care mergeam în biroul preşedintelui şi mai discutam şi acolo”.

La ultimul termen al procesului, din 6 octombrie, a fost audiată Elena Udrea. Ea le-a spus magistraţilor că, „de regulă”, îl ruga pe fostul ei soţ, Dorin Cocoş, să contribuie cu bani pentru PDL şi că au existat cazuri în care anumite persoane sponsorizau prin intermediari mai multe partide în acelaşi timp. Fostul ministru a mai arătat că numirile în funcţiile de conducere ale companiilor de stat se făceau la propunerile unor membri de partid.

În dosarul finanţării ilegale a PDL, în 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată pe fostul copreşedinte al PNL Vasile Blaga, pe care îl acuză de trafic de influenţă, pentru că, în perioada 2011-2012, când era secretar general al PDL şi senator, ar fi primit în patru rânduri, printr-un interpus, 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.

Procurorii DNA Ploieşti au arătat, în rechizitoriu, că banii ajunşi la PDL în urma înţelegerilor între Blaga, Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă erau scoşi prin intermediul unor firme de tip „fantomă” ai căror administratori, martori în dosar, primeau comisioane cu valori cuprinse între 200 şi 1.500 de lei.

Anchetatorii DNA au identificat în acest dosar mai multe firme „fantomă” folosite pentru a scoate banii proveniţi din contractul dintre o companie naţională din domeniul energiei şi Romsys, astfel încât sumele, a căror valoare totală se ridică la 10 milioane de lei, să ajungă la PDL.

Potrivit anchetatorilor, una dintre companiile care au încheiat astfel de contracte a fost Transelectrica, al cărui director a fost numit prin ordin al ministrului Economiei de la acea vreme Adriean Videanu. Fostul primar din Piatra Neamţ este cel care a pus la punct întregul mecanism prin care peste două milioane de euro au ajuns la partid, tot el fiind şi cel care s-a ocupat de găsirea firmelor care să subcontracteze pe hârtie serviciile prevăzute în acele contracte şi care să scoate din bănci banii.

În 20 aprilie, fostul vicepreşedinte al PDL Gheorghe Ştefan a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influenţă şi şi-a folosit funcţia pentru a obţine ilegal bani pentru partid.

Instanţa a mai dispus ca de la Gheorghe Ştefan să fie confiscată suma de 1.650.000 de euro şi a menţinut sechestrul pus de anchetatori pe imobile ale lui Ştefan, până la concurenţa sumei de 2.350.000 de euro.

În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut că, în perioada 2009 – 2012, Gheorghe Ştefan, în calitate de vicepreşedinte al PDL, în scopul obţinerii de sume de bani atât pentru sine, cât şi pentru partid, „şi-a folosit în mod direct influenţa deţinută în mediul politic şi a determinat persoanele cu putere de decizie din ministerele de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană”.

În aceeaşi perioadă, Gheorghe Ştefan „i-a condiţionat persoanei numite prin influenţa sa că va fi menţinută în funcţia de conducere la compania naţională din energie dacă vor fi atribuite societăţii reprezentate de un om de afaceri din anturajul său o serie de contracte de achiziţii servicii şi produse IT”, potrivit DNA.

În paralel, Gheorghe Ştefan i-a promis omului de afaceri că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma sa să câştige licitaţiile publice organizate, iar în schimb a pretins şi a primit între 10 şi 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine şi pentru partidul din care făcea parte suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la Vasile Blaga, care cunoştea dinainte mecanismul descris anterior şi cu care a fost de acord, susţin procurorii.


loading...