Comform MTI, episcopul a detaliat: soarta copilului – care se află de o sută de ani în grija tatălui – a fost una vitregă, deoarece la fiecare rugăminte a primit răspunsul: nu se poate, nu este voie, iar după schimbarea de regim, în secolul XXI copilul s-a adresat, în mod natural, mamei, cu rugămintea de a-l ajuta, dacă poate, scrie news.ro.

„Astăzi suntem la faza la care mama noastră vrea să ne dea şi mai mult. Cine este cel, care ar zice în această situaţia că nu îmi trebuie? Am accepta ajutor şi de la tatăl nostru, dar de câte ori cerem şcoli, universităţi, instituţii culturale, de treizeci de ani auzim doar că nu”, a explicat episcopul relaţia maghiarilor din Transilvania în raport cu Bucureştiul şi Budapesta.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

O americancă stabilită în România demontează stereotipurile ...

Adrian Minune, la detectorul de minciuni: „Nu ți-aș spune ...

Citeşte şi Ungaria, strategie anti-România. Încă un fotbalist român blocat de la Budapesta să joace pentru „tricolori”

Béla Kató consideră că dacă Bisericile istorice maghiare nu s-ar preocupa de grădiniţe, şcoli, mâine şi-ar putea închide şi lăcaşele de cult. „Existenţa noastră depinde de acestea, nu există un domeniu de consolidare al identităţii maghiare, cu care noi să nu trebuiască să ne ocupăm. (…) Chiar dacă nu putem recupera pierderea ultimilor o sută de ani, cu ajutorul sprijinului oferit de ţara-mamă încercăm să salvăm ce se poate”, a formulat prelatul.

În opinia sa, identitatea de maghiar poate fi păstrată doar în cadru instituţional, iar cel care nu are legătură cu nici măcar o instituţie maghiară, acela va fi pierdut, în mod cert, pentru naţiune.

În legătură cu acţiunile premierului ungar Viktor Orban şi cu modul în care sunt interpretate de clasa politică românească, episcopul afirmă, conform MTI: „De fapt nu vrea el nimic, deoarece dacă ar vrea, ne-ar duce de aici. Dar nu o face, ci ne întreabă de ce avem nevoie pentru a dăinui aici. (…) Aceasta este singura cale corectă”.

Béla Kató a mai spus că, în practică, cazul Colegiului Naţional Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, retrocedat Bisericii Reformate,
apoi renaţionalizat în 2014, este considerat un precedent. De la pronunţarea sentinţei de renaţionalizare fiecare instanţă copiază
din ea, în cauze similare, spune el, adăugând că, din cele 700-750 de imobile pe care Biserica Reformată le-a cerut înapoi, au fost retrocedate circa 40 la sută, celelalte cereri au fost suspendate sau respinse.

Episcopul susţine că cea mai mare provocare pentru maghiarii transilvăneni e dată de datele demografice proaste.

„Pe noi ne fură lumea vestică, deoarece nu există sistemul de principii cu care poţi convinge un om instruit să aleagă salariul de 500 de euro de acasă, în locul celui de 2000 de euro de afară. (…) În cifre absolute, din 1990 am pierdut o treime din comunitatea noastră, chiar 50 la sută în cele mai multe localităţi din meidul rural. Aici am putea spune că populaţia română a avut un declin mai mare,dar pe mine acest fapt nu mă încălzeşte”, a afirmat episcopul, adăugând: Biserica Reformată insistă ca în fiecare localitate săexiste un preot. „Unde nu există medic, primar, şcoală, măcar Biserica să rămână ca instituţie capabilă să coaguleze comunitatea”, a precizat el.

Kató crede că situaţia maghiarilor din Târgu Mureş este în declin din cauză că evenimentele din martie 1990 ( martie negru) „au rupt coloana vertebrală a maghiarilor din oraş”. În opinia sa, de la ciocnirile sângeroase româno-maghiare – pentru care au fost traşi la răspundere exclusiv maghiari – maghiarii din Târgu Mureş nu şi-au revenit şi au făcut cea mai proastă alegere, „maghiarii s-au angajat în lupte de culise unii cu alţii”, relatează MTI.