"Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creşterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populaţiei măsurată prin câştigul salarial real a înregistrat un ritm aproape dublu de creştere faţă de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%. În calitate de ministru de finanţe voi continua să sprijin investiţiile publice şi private prin măsuri legislative, facilităţi fiscale şi finanţare adecvată. În acelaşi timp, este esenţial să asigurăm continuarea implementării reformelor începute şi consolidarea infrastructurii naţionale", susţine Eugen Teodorovici, într-un comunicat.
La finalul consultărilor bilaterale dintre Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidenţiat îmbunătăţirea stării economiei, rata scăzută a şomajului şi îmbunătăţirea sectorului financiar.
Citeşte şi: FMI solicită Guvernului să stopeze Prima casă şi creşterea pensiilor
"România beneficiază de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută.Inflaţia de bază, din care se exclud preţurile cu volatilitate ridicată şi cele la tutun şi alcool, a înregistrat o dinamică generală moderată şi stabilă. În acelaşi timp, condiţiile climatice nefavorabile, care a cauzat o producţie internă redusă la unele categorii de legume, precum şi creşterea preţului barilului de petrol, sunt principalii determinanţi care au influenţat negativ inflaţia. În ciuda avansului inflaţiei, puterea de cumpărare a populaţiei, măsurată prin câştigul salarial real, a avut o creştere robustă aproape dublă (12,4%), faţă de cel din perioada similară a anului trecut", precizează MFP în comunicat.
Potrivit sursei citate, scenariul boom-bust este inadecvat evoluţiilor economice actuale, moderate în ceea ce priveşte contul curent. De asemenea, reprezentanţii MFP susţin că datoria consolidată a sectorului privat s-a redus semnificativ, de la 64% din PIB în 2008, la 48% în 2018.
În opinia acestora, declinul balanţei comerciale s-a produs într-o bună măsură şi pe fondul componenţei bunuri de capital. Acesta poate constitui un fenomen pozitiv, în condiţiile în care transferul de tehnologie din exterior poate susţine avansul exporturilor şi contribui la creşterea productivităţii pe termen lung.
"În prezent, la nivelul trimestrului 1, deficitul de cont curent este acoperit în proporţie de 150% de intrări de capitaluri negeneratoare de datorie externă (investiţii străine directe şi transferuri de fonduri europene destinate investiţiilor). Continuarea îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene pentru proiectele publice va genera o ajustare pozitivă a acestuia în perioada următoare", se menţionează în comunicat.
Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice şi financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creşterea economică şi stabilitatea rezonabilă a preţurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au avertizat vineri că dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat în România, deficitul de cont curent şi cel fiscal s-au adâncit, presiunile inflaţioniste sunt din nou în creştere, iar dacă politicile nu-şi vor putea schimba direcţia ţara se poate confrunta inclusiv cu o scădere a veniturilor care va afecta în special săracii.
Potrivit FMI, în primul rând, consolidarea fiscală trebuie însoţită de înăsprirea politicii monetare şi o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.
"Creşterea condusă de consum a rămas solidă, majorând veniturile populaţiei spre cele din Europa Occidentală. Totuşi, s-au accentuat de asemenea dezechilibrele macroeconomice: deficitul fiscal şi cel de cont curent s-au adâncit iar presiunile inflaţioniste sunt din nou în creştere. Dacă politicile nu-şi vor schimba direcţia, progresele în realizarea convergenţei se vor diminua, ceea ce va duce la deteriorarea veniturilor reale ale pensionarilor şi vor fi afectaţi semnificativ în special săracii. Un mix de politici mult mai echilibrat este necesar pentru a reduce probabilitatea unei astfel de evoluţii: în primul rând şi cel mai important, consolidarea fiscală însoţită de înăsprirea politicii monetare şi o flexibilitate mai mare a cursului de schimb valutar. În plus, politicile trebuie să devină mai predictibile şi guvernanţa trebuie să se îmbunătăţească, pentru a creşte perspectivele pe termen mediu privind convergenţa veniturilor", se arată în declaraţia echipei FMI în România.
Pentru anul 2019, autorităţile române estimează un avans economic de 5,5%, în condiţiile unui an agricol normal şi ale redresării sectorului serviciilor şi investiţiilor.
Instituţiile financiare internaţionale mizează pe o creştere a PIB de sub 4% în România în 2019. Altfel, previziunile Comisiei Europene indică un avans al economiei de 3,3%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) - 3,1%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 3,2% şi Banca Mondială - 3,6%.
Pe 27 mai, o echipă FMI, condusă de Jaewoo Lee, a început o vizită de două săptămâni la Bucureşti, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei româneşti, realizată în baza Articolului IV din statutul instituţiei financiare internaţionale. Echipa a discutat cu autorităţile române evoluţiile şi politicile economice.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
facebook
twitter
