Eurobarometru: 69% dintre români cred că ştirile false reprezintă un pericol pentru democraţie

La nivel european proporţia celor care consideră că ştirile care denaturează realitatea sunt un pericol pentru democraţie este de 76%, 68% dintre cetăţenii UE cred că ştirile false sunt deseori întâlnite, iar 71% că acestea reprezintă o problemă la nivel naţional.

„Românii sunt conştienţi de încercările de a fi dezinformaţi şi manipulaţi în ceea ce citesc, gândesc şi, în cele din urmă, votează. Este foarte important în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulţi români, în cunoştinţă de cauză, pe baza unor informaţii corecte”, a declarat Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, cu ocazia publicării Raportului naţional, parte a studiului Eurobarometru.

52% dintre cetăţenii români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, peste media la nivel european (43%). Românii rămân optimişti şi în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene (63%), peste media europeană de 58%.

Cea mai mare reuşită a Uniunii Europene este considerată de români libera circulaţie a cetăţenilor, bunurilor şi serviciilor în interiorul Uniunii, cu 4 puncte procentuale mai mult decât media europeană, respectiv 31%, faţă de 26% – media europeană.

Alte articole

”Drama” lui Mihăiță. Mii de români, impresionați de o poveste inventată care s-a viralizat. ”Chiar sunteți proști cu toții cei care ați pus botul la minciuni”

Comunicat al Guvernului pentru contracararea unui FAKE NEWS privind alegerile: „Orice informaţie contrară nu face decât să stârnească emoţie publică prin manipulare”

Peste jumătate dintre români (55%) au încredere în Comisia Europeană, comparativ cu o medie europeană de 43%, în timp ce guvernul se situează la 23%. Şase din zece români au încredere în Parlamentul European, în contextul în care media europeană este de 48%, în timp ce Camera Deputaţilor beneficiază de încrederea a 24% dintre români.

De altfel, la nivelul întregii Uniuni Europene nivelul de încredere al cetăţenilor în guvernele lor naţionale este, conform acestui Eurobarometru şi al celor anterioare, sub cel al încrederii în instituţiile europene, de 35% faţă de 42%, în timp ce numai justiţia naţională a statelor membre are un nivel de încredere mai mare, de 51%, menţionează agenţia EFE.

În ceea ce priveşte democraţia, 55% dintre români sunt mulţumiţi de felul în care aceasta funcţionează în UE, ponderea lor fiind în continuare mai mare decât media europeană (50%). În schimb, doar unul din trei români este mulţumit de modul de funcţionare a democraţiei în România.

Potrivit Eurobarometrului, principala sursă de informare rămâne televiziunea, nu mai puţin de 97% dintre români menţionând că privesc cel puţin o dată pe săptămână programele televizate, faţă de 92% media UE, iar mai bine de jumătate dintre români utilizează internetul săptămânal (58% România, 78% UE).

Comparativ cu anii anteriori, reţelele sociale au fost menţionate mai des ca surse de informare folosite. 60% dintre români percep reţelele sociale drept o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar şi ca un mod de exprimare a părerilor în acest sens.

În ceea ce priveşte economia, pe ansamblul UE numai 21% dintre cetăţeni consideră că situaţia economică a ţării lor s-a îmbunătăţit în ultimele 12 luni, în timp ce 47% estimează că aceasta nu s-a schimbat şi 27% că s-a înrăutăţit.

De asemenea, numai 18% dintre cei intervievaţi sunt de părere că economia ansamblului UE va evolua favorabil în următoarele 12 luni, faţă de 25% care cred că situaţia economică se va înrăutăţi şi 46% care nu întrevăd schimbări semnificative la acest capitol.

Principalele preocupări ale europenilor sunt şomajul (23%), imigraţia şi costul vieţii (ambele cu 21%), sănătatea şi asistenţa socială (20%).

Studiile de tip Eurobarometru standard sunt publicate de două ori pe an, vara şi iarna, începând cu anul 1974. Datele pentru Eurobarometrul Standard 90 au fost colectate în România, în perioada 8-18 noiembrie 2018, de compania TNS CSOP. Eşantionul reprezentativ a fost constituit din 1.042 de persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Colectarea datelor s-a efectuat prin intermediul unor interviuri faţă-în-faţă.