Eurostat: Țara cu cel mai mare număr de persoane diagnosticate cu depresie. Pe ce loc se află România

Eurostat a realizat un raport al numărului de persoane din țările Uniunii Europene care au fost diagnosticate ca suferind de depresie cronică.

Potrivit statisticilor țara cu cel mare număr de persoane care suferă de depresie cronică este Slovenia, cu 15% din populație care se confruntă cu această problemă, urmată apoi de Portugalia cu 12,2% din cetățeni și, în mod surprinzător, de Suedia unde 11,7% se luptă cu această afecțiune.

Același studiu Eurostat arată că România este țara unde există cele mai puține persoane diagnosticate cu depresie, ceea ce nu este un fapt pozitiv așa cum ar părea la prima vedere.

În România din cauza stigmatului asociat sănătății mintale, majoritatea cetățenilor refuză să ceară ajutorul unui specialist atunci când apar primele semne ale unei tulburări depresice.

Alte articole

Produsul banal pe care românii îl comandă zilnic. Cât a ajuns coşul minim în România anului 2026

Unde se pot angaja românii care pleacă în străinătate. Lista cu cele mai multe locuri de muncă vacante din UE

De asemenea, o mare parte dintre românii nu sunt îndeajuns de informați cu privire la faptul că depresia este o afecțiune serioasă, asemenea oricărei alte boli și care necesită un tratament de specialitate. Un alt impediment în calea diagnosticării persoanelor care suferă de depresie în România este costul tratamentului, care implică atât expertiza unui psihiatru cât și cea a unui psiholog. Astfel multe persoanele care suferă din cauza depresieie în România rămân nediagnosticate și nu pot fi incluse într-o statistică.

A doua țară după România care potrivit Eurostat are cel mai mic număr de persoane diagnosticate oficial cu depresie cronică este Bulgaria, care este tot o țară cu o putere economică scăzută.

Pe al treilea loc în rândul statelor europene cu un număr scăzut de persoane care suferă de depresie se află Malta, un stat recunoscut pentru economia avansată.

Eurostat: Mai bine de jumătate din populația UE e obeză și needucată

Studiu Eurostat. În timp ce 45% dintre adulţii care locuiau în 2019 în Uniunea Europeană aveau o greutate normală, uşor mai mult de jumătate (53%) erau consideraţi supraponderali (36% pre-obezi şi 17% obezi), iar aproape 3% subponderali, conform Indicelui lor de masă corporală (IMC).

Cu excepţia celor de 75 de ani sau mai mult, cu cât este mai ridicată vârsta cu atât e mai ridicată proporţia persoanelor supraponderale: cea mai scăzută proporţie este în rândul categoriei de vârstă 18 – 24 de ani (25%), iar cea mai ridicată la grupa de vârstă 65 – 74 de ani (66%) – similar cu nivelul ratei obezităţii (6% faţă de 22%).

Şi în cazul educaţiei tendinţa este similară. Proporţia persoanelor supraponderale scade în condiţiile creşterii nivelului de educaţie: în timp ce procentul adulţilor supraponderali în rândul celor cu educaţie scăzută se situa la 59% în 2019, era de 54% pentru cei cu educaţie medie şi de 44% pentru cei cu nivel educaţional ridicat. Şi rata obezităţii scade în funcţie de nivelul de educaţie: de la 20% în rândul adulţilor cu educaţie scăzută şi 17% la cei cu educaţie medie, la 11% din adulţii cu nivel educaţional ridicat.

Proporţia adulţilor supraponderali variază în rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent fiind în Malta şi Croaţia (ambele cu 65%), iar cel mai scăzut în Italia (46%), Franţa (47%) şi Luxemburg (48%). În România, proporţia adulţilor supraponderali este de 59%.

În toate statele membre UE există un procent mai ridicat de bărbaţi supraponderali decât de femei, cea mai mare diferenţă fiind în Luxemburg (59% dintre bărbaţi faţă de 38% dintre femei), Cehia (70% faţă de 51%) şi Cipru (59% faţă 41%).