Studiu Eurostat. În timp ce 45% dintre adulţii care locuiau în 2019 în Uniunea Europeană aveau o greutate normală, uşor mai mult de jumătate (53%) erau consideraţi supraponderali (36% pre-obezi şi 17% obezi), iar aproape 3% subponderali, conform Indicelui lor de masă corporală (IMC).
. Cu excepţia celor de 75 de ani sau mai mult, cu cât este mai ridicată vârsta cu atât e mai ridicată proporţia persoanelor supraponderale: cea mai scăzută proporţie este în rândul categoriei de vârstă 18 – 24 de ani (25%), iar cea mai ridicată la grupa de vârstă 65 – 74 de ani (66%) – similar cu nivelul ratei obezităţii (6% faţă de 22%).
Studiu Eurostat. Rata obezităţii scade în funcţie de nivelul de educaţie
Şi în cazul educaţiei tendinţa este similară. Proporţia persoanelor supraponderale scade în condiţiile creşterii nivelului de educaţie: în timp ce procentul adulţilor supraponderali în rândul celor cu educaţie scăzută se situa la 59% în 2019, era de 54% pentru cei cu educaţie medie şi de 44% pentru cei cu nivel educaţional ridicat. Şi rata obezităţii scade în funcţie de nivelul de educaţie: de la 20% în rândul adulţilor cu educaţie scăzută şi 17% la cei cu educaţie medie, la 11% din adulţii cu nivel educaţional ridicat.
Proporţia adulţilor supraponderali variază în rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent fiind în Malta şi Croaţia (ambele cu 65%), iar cel mai scăzut în Italia (46%), Franţa (47%) şi Luxemburg (48%). În România, proporţia adulţilor supraponderali este de 59%.
În toate statele membre UE există un procent mai ridicat de bărbaţi supraponderali decât de femei, cea mai mare diferenţă fiind în Luxemburg (59% dintre bărbaţi faţă de 38% dintre femei), Cehia (70% faţă de 51%) şi Cipru (59% faţă 41%).
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20