Evaluarea Naţională s-ar putea modifica, a anunţat Daniel David, într-un interviu acordat pentru Euronews. Ministrul Educaţiei a precizat că noua variantă a examenului nu va conține probe pentru fiecare dintre cele opt competențe-cheie, ci doar trei testări. La prima probă elevii vor da examen ca și până acum, la Limba și literatura română. La a doua probă vor susține examen la Matematică. În a treia probă, noutatea absolută a testării, elevii ar urma să fie examinați prin sub-teste, atât din științe, cât și din materii socio-umane.
„N-am spus că vom da opt materii sau cinci, câte competențe sunt. Am în minte, dar aștept să văd ce spun și alți specialiști, mai degrabă o probă, a treia probă, cu sub-teste, unele cu câțiva itemi de știință, altele cu câțiva itemi legați de disciplinele socio-umane, istorie-geografie. Și, atunci, ai avea, practic, note la matematică, la română și la sub-testele respective. Și, atunci, fiecare liceu vine și selectează lucrurile, în funcție de profilul pe care îl are (…) Dar nu opt sau cinci examene. Aș vedea, mai degrabă, trei”, a declarat Daniel David.
Scopul acestor modificări este de a testa mai eficient competențele-cheie dobândite în gimnaziu. Daniel David a precizat că modelul urmărit este inspirat de testările din Italia și Franța, unde accentul cade pe o evaluare amplă, nu doar pe două discipline: „Soluția pe care o propun este să facem, de exemplu, cum fac și italienii, cum fac și francezii: să evaluăm mai multe competențe. Adică să țintim competențele-cheie pe care noi le urmărim pe parcursul gimnaziului. Și, atunci, vei avea un rol informativ al acestei evaluări: vei ști cum și-a făcut gimnaziul datoria pentru a forma acele competențe-cheie”.
O altă noutate propusă este flexibilitatea în procesul de admitere la liceu. Instituțiile de învățământ ar putea alege ce probe contează mai mult în funcție de profilul fiecăruia: „Aş lăsa liceele cu diverse specializări să dea ponderi diferite probelor de acolo, în funcție de profilul pe care îl au. Mă aștept ca cei de la științe să valorizeze rezultatele la biologie și chimie poate mai mult decât alte rezultate, nu știu, din zona geografiei. Cei din zona socio-umană să valorizeze geografia și istoria, în comparație cu celelalte. Toate sunt luate în calcul, cu ponderi diferite”.
Citeşte şi: Calendar Bacalaureat 2025. Probele scrise încep din 10 iunie
În plus, liceele ar putea primi libertatea de a rezerva câteva locuri pentru candidații cu potențial, care poate nu au avut o zi bună la examen, dar au dovedit performanțe remarcabile în alte contexte, precum olimpiadele.
„Aș lăsa câteva locuri la dispoziția liceului. De ce? Tot pentru a ajuta copiii. Să nu fie evaluare punctuală. Că poate cineva, repet, bun la biologie și la chimie și olimpic, fără premiul mare pentru a ajunge pe altă rută acolo, a avut o zi proastă. Și, atunci, nu merită să-i dai o a doua șansă, pentru a intra la specializarea care îl interesează, de știință?”, a mai spus Daniel David.
Ministrul a mai declarat că a analizat modelele educaționale din mai multe țări, inclusiv cele din UE, Coreea de Sud, Japonia și Singapore, dar nu a găsit un model similar exact cu cel propus: „Eu nu țin neapărat să copiem ceva de acolo. Poate fi ceva original. Dar, atunci, măcar să văd că funcționează. Dar, când mă uit la testarea PISA și la alte testări în zona liceului, văd că analfabetismul funcțional este foarte mare. Orice om de bun-simț, nici nu trebuie să fii mare specialist, îți spune: asta nu funcționează și trebuie schimbat!”.