EVZ.ro: Adevărul din spatele „Cazului Lia Savonea”. Rise Project aruncă o acuzație plină senzaționalism și complet lipsită de realitate procedurală

„Dacă l-ar fi citit pe fostul judecător Cristi Dănileț ar fi înțeles rapid că ceea ce era valabil pentru judecătoarea ICCJ Livia Stanciu, se aplică și celorlalți judecători: “Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nu se încalcă regulile procesului echitabil dacă, după pronunţarea soluţiei, semnarea motivelor redactate pentru acea hotărâre se face de un alt judecător din complet în locul celui care se pensionase între timp. Este vorba de cauza Iancu c. România (dosar nr. 62915/17) şi o priveşte pe judecătoarea Livia Stanciu”, scrie Dan Andronic într-o analiză la evz.ro.

„Potrivit acestuia, judecătoarea Lia Savonea de la Înalta Curte de Casație și Justiție este acuzată că ar fi fost „implicată” în achitarea unui individ asociat crimei organizate, pe fondul unor presupuse legături imobiliare cu unchiul acestuia. Mai mult, în spațiul online circulă teoria unei conspirații legate de existența a „două motivări” distincte în același dosar.

EXCLUSIV Victor Ciutacu, după ce Bolojan a pierdut lupta cu Savonea: „Şefa Înaltei Curți îl bate ca pe covoare la intelect, la cunoașterea legii, la viclenie, la iscusinţă” UPDATE

Deși titlurile atrag atenția și stârnesc indignare, o analiză la rece, ancorată strict în Codul de Procedură Penală, demontează rapid această teorie a complotului. Iată de ce „implicarea” judecătoarei în acest presupus act de corupție este o falsă problemă, generată de neînțelegerea modului în care funcționează justiția.

Alte articole

ÎCCJ ameninţă că dă Guvernul în judecată pentru neplata restanţelor salariale câştigate în instanţă. Executivul Bolojan foloseşte cei 1,8 miliarde de lei pentru programul social propus de PSD

EXCLUSIV Victor Ciutacu, după ce Bolojan a pierdut lupta cu Savonea: „Şefa Înaltei Curți îl bate ca pe covoare la intelect, la cunoașterea legii, la viclenie, la iscusinţă” UPDATE

Achitarea este o soluție legală, nu un act criminal
Acuzația principală folosește o formulare cel puțin bizară din punct de vedere juridic: judecătorul „a fost implicat în achitarea” unui acuzat. Termenul de implicare sugerează participarea la o infracțiune, cum ar fi traficul de droguri sau jaful, când, în realitate, rolul fundamental al unui judecător este exact acesta: să evalueze probele și să pronunțe o sentință.

Achitarea nu este o „mârșăvie” sau o favoare, ci o soluție prevăzută expres de lege, la fel de legitimă precum condamnarea. Când probele din dosar nu susțin vinovăția dincolo de orice dubiu rezonabil, judecătorul are obligația legală de a achita. Apetența publicului după condamnări cu executare, ignorând complet probatoriul unui dosar, transformă actul de justiție într-un circ mediatic.

Un judecător nu decide singur în faza de apel
Un alt detaliu esențial pe care „alianța justițiară” îl omite este componența completurilor de judecată. În faza de recurs, completul este format din trei judecători, nu dintr-unul singur.

Pentru a se pronunța o decizie de achitare, este nevoie de o majoritate. Aici a fost unanimitate!

Astfel, Lia Savonea nu a achitat pe nimeni în mod unilateral. Încă doi magistrați au analizat aceleași probe și a ajuns la aceeași concluzie legală. Reducerea întregului proces decizional la un singur nume, exclusiv pentru capital de imagine negativă, este o manipulare a realității faptice.

Mitul celor „două motivări” demontat procedural
Cea mai „senzațională” acuzație adusă în acest caz și cea mai ușor de explicat procedural este existența a două motivări: una „pentru public” și alta „la dosar”. În realitate, lucrurile stau mult mai simplu și mai transparent.

Prima motivare, încărcată doar în sistemul intern, ECRIS, reprezenta o ciornă a hotărârii redactată de judecătoarea Dumitrița Piciarcă, care prevedea oricum achitarea. Respectiva judecătoare a fost ulterior suspendată din magistratură, o situație rară, dar reglementată strict.

Prima reacție a Liei Savonea după ce CCR a aprobat reforma pensiilor speciale: ”Este un regres al protecției constituționale”

Conform legii, într-o astfel de situație, redactarea definitivă a hotărârii trebuie realizată de un alt membru al completului de judecată, în acest caz, fiind redactată de judecătorul Grădinaru Daniel. Această hotărâre completă, semnată și arhivată la mapa completului este cea care produce efecte juridice. Cealaltă versiune, care repet, era tot de achitare, a rămas în stadiul de ciornă”

Continuarea, pe evz.ro