EXCLUSIV. Ana Maria Pelin, eleva eminentă din Brașov admisă la Universitatea Oxford la Inginerie Aerospațială, despre sistemul educațional din România: „L-aș reforma complet pentru a permite elevilor să se formeze”

Ana Maria Pelin, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, a fost admisă, în urmă cu câteva săptămâni, la Universitatea Oxford, considerată a fi una dintre cele mai bune universități din lume. E pasionată de șah, de aeronautică și spațiu, a obținut numeroase premii importante la concursurile naționale și internaționale la care a participat de-a lungul anilor și își dorește să studieze Ingineria Aerospațială.

„Am ales Oxford pentru că, pe lângă faptul că e una dintre cele mai bune universități din lume, are și o atmosferă destul de faină, din câte am înteles de la prietenii mai mari care sunt pe acolo pentru că exista o mare comunitate de români și de internaționali. Mai mult, la Oxford sunt o multitudine de oportunități, plecând de la internshipuri și programe de research în cadrul facultății, până la societăți de tot felul, de activități extra, cum ar fi șah, muzică, cățărat, arte, hochei, basically cam de orice hobby ai putea avea”, a declarat Ana Maria Pelin pentru RomâniaTv.net.

Decizia de a studia în afara țării a fost dominată de dorința Anei de a fi independentă într-o țară nouă, dar și de faptul că Ingineria Aerospațială e un domeniu mult mai dezvoltat în Marea Britanie.

„Decizia a venit cumva din dorința mea puternică încă de când eram în gimnaziu de a fi cumva independentă într-o țară nouă. Aceasta a fost mereu în subconștientul meu, iar când am început să mă orientez spre domenii de studiu, am ales ingineria aerospațială care, ca și domeniu, este mult mai dezvoltată în țări precum Anglia, Olanda, Germania și, mai mult, un degree la o facultate renumită de acolo aduce perspective mult mai ample pentru viitor”.

Alte articole

O româncă a finalizat studiile ca șefă de promoție la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Specializarea pe care tânăra de 22 de ani a urmat-o

Un tablou de 2 milioane de euro, furat dintr-o galerie Oxford, a fost găsit în România

Pregătirea pentru admitere: „Procesul de admitere a fost stresant, dar frumos și interesant. Puțin mai ușor decât m-aș fi așteptat”

Examenul de admitere la Oxford a necesitat o pregătire intensă, a mărturisit Ana. „Sinceră să fiu, a fost o etapă foarte provocatoare deoarece a necesitat translația integrală a materiei deja studiate, dar și învățarea unor capitole noi care nu se predau în liceu la noi. Astfel, a fost destul de stresant, însa m-a învățat cum pot să-mi organizez timpul mai bine și să învăț mai ușor. Pentru examenul scris din matematică și fizică mi-am dedicat aproximativ o lună de pregătire la putere aproape maximă, aș zice, iar pentru partea de interviuri am vorbit și exersat cu mai mulți studenti de acolo care trecuseră deja prin proces. Totuși, dacă este să privesc procesul de admitere în mare, a fost stresant, dar frumos și interesant, puțin mai ușor decât m-aș fi așteptat sau poate diferit de percepția externă a omului normal care aude Oxford și se gândește la o cantitate de materie sufocantă și la niște standarde intangibile”.

Ce ar schimba Ana Maria Pelin la sistemul educațional din România

În ceea ce privește sistemul educațional din România, viitoarea studentă la Oxord e de părere că e bazată pe prea multe noțiuni teoretice și prea puțină practică. „Din punctul meu de vedere, sistemul din România este definiția teoretizării conceptelor în detrimentul aplicării informației pe situații reale. Dacă ar fi la latitudinea mea, aș reforma complet educația românească, astfel încât să permită elevilor de liceu (clasa a X-a, a XI-a) să înceapă să se formeze și să se pregătească pentru domeniile pe care vor să le urmeze în viață, rămânând, totuși, cu o fundație solidă de cunoștințe acumulate în anii anteriori de școală”.

Printre numeroasele concursuri la care a participat se numără și NASA Space Settlement Contest, unde a reușit să obțină premiul I. Ana ne-a descris experienta la acest concurs internațional și în ce a constat participarea.

„Am abordat pentru prima oară concursul NASA Ames Space Settlement Contest în clasa a VII – a, când eram doar un copiluț plin de aspirații mari pentru viitor, dar mai mult decât că mă pasiona matematica și fizica nu eram deloc sigură în ce constau aceste aspirații. Proiectul în sine presupune design-ul, costrucția unei noi societăți în spațiu sub forma unui settlement care poate orbita în jurul unor planete sau asteroizi și se poate totodată sustine independent de pământ. Astfel, noi a trebuit să găsim metode sau să venim cu idei în vederea poziționării navei, în vederea procurării și procesării resurselor necesare vieții: apă, aer, metale, minerale etc, în vederea construirii unei societăți veritabile din punct de vedere sanitar, educațional, politic, economic, agricultural și industrial (mai pe scurt, să proiectăm absolut toate aspectele viitoarei societăți spațiale).

După câștigarea premiului III în clasa a 7-a și participarea mea la Conferința Internațională de Dezvoltare Spațială (ISDC) din Puerto Rico, am prins mare drag de tot ceea ce înseamnă spatiu și tehnologie și posibilitatea unei astfel de noi civilizații. Astfel, în clasa a X-a am abordat din nou concursul cu o nouă echipă și am venit cu o multitudine de idei noi pe care le-am îmbrăcat și armonizat, astfel că am câștigat premiul I, iar ca urmare am participat din nou la Conferința (ISDC) care a avut loc în Arlington, Virginia. Experiența de acolo a fost una minunată: mi-am prezentat ideile în fața unui public plin de oameni de știință influenți, am facut voluntariat alături de alți studenți internaționali, dar am și avut ocazia să cunosc niște orașe extraordinare. Cu frumusețea experienței în gand, în 2020, clasa a XI-a, am participat pentru ultima oară la concurs, din nou cu o echipă nouă și un proiect complet diferit bazat pe idei futuriste, precum teraformarea lui Marte și a satelitului sau Phobos, iar acest proiect ne-a adus un nou premiu I, dar din nefericire, nu am mai reușit să ajugem la ISDC din Dallas din cauza pandemiei”.

Pasiunea pentru Ingineria Aerospațială

„Pasiunea mea pentru domeniul Ingineriei Aerospațiale, cât și al ingineriei în general derivă din dorința mea de a crea și de a testa tot felul de mecanisme, de a înțelege cum funcționează lumea la nivel industrial și de a găsi modalități prin care viața oamenilor ar putea fi ușurată cu ajutorul noilor tehnologii. Totodată, experiența Nasa cred că și-a pus cel mai mult amprenta asupra preferinței mele pentru aeronautică și spațiu”.

Cu toate că merge să studieze la o universitate cu prestigiu, Ana e decisă ca după finalizarea studiilor să revină în România și să folosească cunoștințele pe care le va dobândi acolo pentru a ajuta la dezvoltarea domeniului și în țara noastră.

„În România chiar aș dori să mă întorc într-o zi pentru că îmi doresc ca acest domeniu să înflorească și la nivelul țării noastre și să fie mult mai abordat de publicul larg. Mai mult, mi-ar plăcea să înființez în colaborare cu NSS (National Space Society) un Chapter în România prin intermediul căruia să putem ajunge mai usor la elevi și la pasionații de spațiu prin diferite proiecte și concursuri, precum Nasa Ames Space Settlement Contest”, a mai spus Ana Pelin.