EXCLUSIV | Cui şi cum vrea să vândă România combinatul de la Krivoi Rog din Ucraina?! Cine s-a arătat deja interesat de fantoma socialistă care ne-a costat aproape un MILIARD de dolari

Ministerul Economiei, condus de Claudiu Năsui, vrea să scoată la vânzare prin licitaţie participaţia României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, considerat o "reminiscenţă a economiei socialiste". România a plătit aproape un miliard de dolari pentru acest combinat care nu mai funcţionează deloc de 22 de ani. Mai mult, combinatul de la Krivoi Rog ar urma să fie valorificat ca urmare a unei licitaţii internaţionale cu BERD.

13 iul. 2021, 12:35

Preţul de pornire al licitaţiei pentru combinatul de la Krivoi Rog  urmează să fie stabilit de Ministerul Economiei, iar fiecare ofertant va avea dreptul să meargă în Ucraina cu procură pentru a-şi realiza singur evaluarea, au precizat surse apropiate cazului pentru RomâniaTv.net. Cel mai probabil, este interesat doar să caseze fierul vechi, condiţii în care rămâne de văzut dacă licitaţia va fi una de succes sau dacă statul român nu se va alege cu mare lucru în urma acestei vânzări.

Până atunci, statul român este nevoit să plătească în fiecare an aproape un milion de euro pentru a păzi şi conserva combinatul de la Krivoi Rog. Banii se duc către trei firme, care au fost impuse printr-o lege specială.

Construcţia Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog a început în anii ’80, perioadă în care existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). La acel moment au contribuit la investiţie Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Bulgaria și Republica Socialistă România. În 1990, lucrările au fost oprite, chiar dacă erau realizate în proporţie de 70%. Din 1998, combinatul a intrat în conservare. Chiar şi după destrămarea URSS, în Convenţia interguvernamentală au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% și Slovacia 18,2%.

„În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând  cca. 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile calculate de Banca Comercială Română”,  se arată în răspunsul Ministerului Economiei, la solicitarea Româniatv.net.

Altfel spus, România a plătit echivalentul a aproape un miliard de dolari pentru construcţia unui combinat care nu mai funcţionează deloc de 22 de ani.

„Este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă Romania, împreuna cu alte state din lăgarul socialist, în anul 1986. (…) În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul roman ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească. O alta ‘bună afacere’ a statului.

Să ne înţelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai functionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest măldar de fier din care se fură anual, cam orice”, a afirmat Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Din acest motiv, Guvernul are puţine speranţe să recupereze cheltuielile pe care statul român le-a efectuat la CIM Krivoi Rog, mai ales că situaţia s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfășura în paralel cu evoluțiile politice, după cum reiese din nota de Fundamentare a actului normativ.

nota fundamentare krivoi rog

La începutul lunii iulie, Guvernul a aprobat un memorandum pentru a identifica cea mai bună soluţie de a valorifica participaţia României de pe platforma CIM Krivoi Rog. O prevedere este abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.

Combinatul de la Krivoi Rog din Ucraina. Suma uriaşă, plătită pentru pază colosului dezafectat

Unul dintre motive este şi faptul că statul român plăteşte, prin Ministerul Economiei, în fiecare an, aproape 5,4 milioane de lei, echivalentul a un milion de euro, către trei firme, impuse printr-o lege specială. Una dintre societăţile care au primit contractul de pază este Arcom SA, care este deţinută de Gigi Becali.

Din 1999 până în prezent, cele trei firme care asigură paza – Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA – au primit în total 70 de milioane de lei pentru paza fabricii. Potrivit Newsweek.ro, cei mai mulţi bani au mers în conturile firmei lui Gigi Becali, adică 47 de milioane de lei (9,56 milioane de euro).

„Singurii beneficiari din toată povestea asta sunt cele trei firme care nu fac nimic. Dacă ar fi plătite din bani privați, aș zice treaba lor. Dar problema este că sunt plătiți din banii contribuabililor”, a precizat Claudiu Năsui (foto).

Claudiu Năsui 

Citeşte şi: Gigi Becali în război cu Claudiu Năsui. Ministrul Economiei vrea să rezilieze un contract din care Becali ia peste 3 milioane de lei pe an

Cui şi cum vrea să vândă România combinatul de la Krivoi Rog din Ucraina. Ofertele de cumpărare, în perioada Guvernului Dăncilă

Reprezentanţii Ministerului Economiei au explicat pentru Romaniatv.net că investitori din Cipru şi din Austria au fost interesaţi să cumpere participaţiunea României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina. Discuţiile au fost purtate în timpul Guvernului condus de Viorica Dăncilă, când portofoliul Economiei era deţinut de Niculae Bădălău.

„De-a lungul timpului au existat propuneri nematerializate, precum:

Societatea Comercială VSZ KGOKOR Limited, înregistrată la Registrul Comerțului din Cipru (HE 324881) reprezentată prin dl. Alexandros Economou, și-a manifestat intenția de preluare/cumpărare a creanței deținută de statul român la CIM Krivoi Rog la începutul anului 2019, prin adresa înregistrată la Ministerul Economiei cu nr. 270262/23.01.2019.

În acest sens Societatea VSZ KGOKOR Limited a depus și la Ministerul Finanțelor Publice o cerere de preluare/cumpărare a acestei creanțe, înregistrată cu nr.13868 din 28.11.2018.

În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanții companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potențial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, și reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Potențialii investitori și-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog”, au mai precizat reprezentanţii Ministerului Economiei.

Surse apropiate situaţiei au explicat pentru Româniatv.net că una dintre mizele tranzacţiei ar fi şi blocurile construite pentru muncitorii combinatului, în condiţiile în care imobilele sunt şi în prezent locuite.

În 2010, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, afirma că România ar putea vinde participația deținută la combinatul de la Krivoi Rog către ArcelorMittal, acționarul majoritar al unității.

De altfel, combinatul Krivoi Rog a fost privatizat în anul 2005, când Mittal Steel l-a cumpărat cu 4,8 de miliarde de dolari.

Motivul pentru care România vrea să vândă combinatul de la Krivoi Rog

Ministerul Economiei a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României.

og krivoi rog

Guvernul vrea să valorifice participaţia la combinatul de la Krivoi Rog prin licitaţie. În cazul în care procedura de licitaţie a fost admisă o sigură ofertă, licitaţia poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul Ministerului Economiei. De altfel, sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.

Evaluarea situației existente de către autoritățile române indică principalele evenimente, în contextul relațiilor bilaterale româno-ucrainene pe problematica CIM Krivoi Rog, care au avut loc în ultima perioadă, Acestea sunt:

  • Interzicerea accesului personalului român în incinta combinatului de către conducerea CIM Krivoi Rog, în perioada 24.12.2018 – 04.04.2019. Constatările privind sustragerile și distrugerile aferente acestei perioadei – în care nu s-a putut asigura paza obiectivelor industriale – indică un prejudiciu de peste 4 milioane ruble transferabile, conform informațiilor transmise de către antreprenorii români;
  • Întâlnirea din 28 februarie 2019 dintre reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și al Comerțului din Ucraina și Ministerului Economiei din România, la nivel de secretar de stat, în prezența reprezentanților Ambasadei Ucrainei la București și a Ministerului Afacerilor Externe din România, în cadrul căreia conducătorul delegației ucrainene a solicitat părții române să-și clarifice intențiile privind cota sa de participare la construcția CIM Krivoi-Rog, având în vedere faptul că investitori străini sunt interesați de acest obiectiv. S-a convenit organizarea, în prima parte a semestrului II 2019, a întâlnirii ”Grupului de lucru la nivel de experți din ministerele relevante ale Părților”;
  • În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanții companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potențial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, și reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Potențialii investitori și-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog;
  • În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecțiuni tehnice. Deși defecțiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcția CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor și utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistență a construcției;

Citeşte şi: Ministerul Economiei a aprobat vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog, din Ucraina, pentru care ţara noastră a plătit 1 miliard de dolari

Mai mult, reprezentanţii ministerului Economiei susţin că numărul furturilor din combinatul dezafectat de la Krivoi Rog au crescut semnificativ.

„Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcția Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României și Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete. Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracție și furturi operate de către grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.

Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliția locală a reținut 7 infractori;

Totodată, firma slovacă POINT S.A. continuă distrugerea construcției metalice, potrivit informărilor transmise de către antreprenorii romani, a conductelor tehnologice și a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români”, se mai arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Mai mult, conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă față de personalul român.

„Având în vedere cele menționate, este necesară stabilirea poziției părții române în cel mai scurt timp, în vederea recuperării datoriei Ucrainei față de România, precum și a diminuării cheltuielilor bugetare aferente conservării și pazei bunurilor aflate pe teritoriul Ucrainei și nepreluate de statul ucrainean.

În acest context, considerăm că partea română trebuie să-și exprime poziția pentru o soluționare definitivă a chestiunii prin identificarea și promovarea celei mai bune căi de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog”, se mai arată în documentul Guvernului.

Mai mult, Guvernul condus de Florin Cîţu vrea să ţină cont de situația politico-economică internă din Ucraina, în perspectiva vânzării la licitaţie a participaţiei la combinatul de la Krivoi Rog, precum şi de mai mulţi factori:

  • intervalul de timp în care lucrările au fost sistate;
  • imposibilitatea desfășurării activității antreprenorilor români din motive neimputabile acestora sau statului român;
  • lezarea proprietății prin continuarea fenomenelor de natura celor sus menționate;
  • improbabilitatea realizării obiectivului de investiții;
  • conduita statelor implicate în proiect, în sensul retragerii din proiect;
  • suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreținere, salarii personal de pază, utilități, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 și a chiriei aferente tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Combinatul de la Krivoi Rog. Istoria care a păgubit România de aproape un miliard de dolari

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală, în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Potrivit Agerpres, construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).

După destrămarea URSS în 1991, administrarea Combinatului a fost preluată de Ucraina ca stat independent. În aceste condiţii, în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane tone pelete în anii 1994 – 1996, din care în anul 1994 până la 2 milioane tone, însă nu mai puţin de 1,5 milioane tone.

Preluarea peletelor din Ucraina în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea “SIDEX” SA Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.


loading...