EXCLUSIV Cum a aranjat Guvernul să ajungă proiectul E-facturare să fie făcut “pro bono” de o serie de firme prietene în schimbul tuturor informaţiilor comerciale ale firmelor şi ale statului! Fostul ministru de Finanţe Nazare s-a opus! Teleman neagă, dar şeful ADR îl contrazice!

Proiectul e-facturare, prezentat drept o soluţie de a scăpa de birocraţie şi cozi, scoate la iveală luptele tenebroase pentru interese şi bani între PNL şi USR. Baieţii destepti de la firmele “prietene” mai nou nu mai aranjează licitaţii, ci se oferă să facă gratis “un favor” statului din care ulterior pe piaţa liberă, având monopol, urmând să câştige milioane de euro cu informaţiile şi datele pe care le obţin “pro bono” de la stat. Proiectul E-facturare s-a dovedit o piatră atât de tare încât a stârnit conflicte puternice în Guvern după ce toată lumea implicată şi-a cam dat seama cam ce se urmăreşte de fapt. Chiar dacă este cerut de urgenţă de premierul Florin Cîţu, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cel care coordonează proiectul, şi Ministerul Finanţelor nu s-au înţeles de mai multe luni asupra responsabilităţilor.

16 iul. 2021, 14:15
EXCLUSIV Cum a aranjat Guvernul să ajungă proiectul E-facturare să fie făcut “pro bono” de o serie de firme prietene în schimbul tuturor informaţiilor comerciale ale firmelor şi ale statului! Fostul ministru de Finanţe Nazare s-a opus! Teleman neagă, dar şeful ADR îl contrazice!

În rândurile de mai jos veţi vedea cum fostului ministru de Finanţe, Alexandru Nazare, i s-a părut mai mult decât suspect interesul Ministerului Digitalizării, condus de USR-istul Ciprian Teleman, de a dezvolta proiectul E-facturare cu o serie de firme private. Mai exact, după ce premierul Cîtu s-a instalat la Palatul Victoria şi programul e-facturare a redevenit o prioritate a acestui Guvern, brusc un grup de patru firme, ale căror legături strânse cu membrii USR le vom dezvălui într-un episod următor, s-a gândit să facă statului o ofertă de nerefuzat şi a trimis o întâmpinare către Ministerul de Finanţe prin care se oferea să dezvolte sistemul naţional de facturare digitală.

Mai exact, au trimis o scrisoare către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Digitalizării şi s-au oferit să facă ei de la zero toată platforma tehnică pentru programul de E-facturare. Ba mai mult, reprezentanţii lor chiar au avut şi o întâlnire cu Alexandru Nazare. Ca şi cum n-ar fi fost nimic suspect până acum, firmele Citizen next, smartbill, Facturează.ro şi Facturis ar fi urmat să aibă acces exclusiv la toate tranzacţiile financiare dintre stat şi firme şi toate relaţile comerciale dintre toate firmele din România. Practic, aceste informaţii comerciale extrem de valoroase ar fi fost în mâna unora care le-ar fi putut valorifica pe piaţa liberă pentru profituri de milioane de euro.

Premierul Ciţu pare să încurajeze această variantă “pro bono” din motive de urgenţă pentru că lucrurile s-ar mişca mult mai repede, însă, în realitate, motivele sunt uşor de intuit.

Contactat de Româniatv.net, ministrul Ciprian Teleman a făcut tot posibilul să nege această variantă “pro bono”, însă a fost contrazis în aceeaşi zi de şeful ADR, Octavian Oprea, care a declarat că aceasta variantă a fost discutată şi luată în calcul.

Remaniat recent de la conducerea Finanţelor, Alexandru Nazare a dezvăluit în exclusivitate pentru Romaniatv.net dedesubturile proiectului, după ce un grup de firme apropiate Puterii a venit cu iniţiativa de a realiza gratuit proiectul e-facturare.

„Nu eram convins că era pro bono”, a declarat fostul ministru de Finanţe care a prezentat ceea ce i-a ridicat suspiciuni.

„Nu eram convins că datele de facturare gestionate de firme nu sunt valorificate într-o etapă ulterioară, că, practic, istoricul facturărilor nu este valorificat pe piaţă ca nişte baze de date”, a afirmat Alexandru Nazare (foto).

Surse guvernamentale citate de RomâniaTV.net au dezvăluit că premierul Florin Cîţu ar avea un interes special în ceea ce priveşte proiectul e-facturare, urmând să acorde contracte uriaşe unor companii „prietene”, prin încredinţare directă, nu prin licitaţie publică. Firmele favorite să realizeze proiectul e-facturare, potrivit unor surse din Guvern, sunt Citizen next, smartbill, Facturează.ro şi Facturis.

Citeşte şi: E-facturare, noul tun pregătit de Guvernul Cîţu. Pentru ce firme ar fi făcut cu dedicaţie proiectul şi de ce se grăbeşte Cîţu?! 

De altfel, şeful Executivului a cerut să fie găsite soluţii rapide pentru ca proiectul să fie gata până la sfârşitul anului, dând de înţeles că a stagnat în timpul mandatului lui Alexandru Nazare, la Ministerul Finanţelor.

Contactat de Romaniatv.net, Alexandru Nazare a vorbit despre luptele birocratice din spatele proiectului dezvoltării platformei naţionale de facturi electronice.

„Nu s-au hotărât asupra responsabilităţilor, nici asupra modului de desfăşurare a proiectului”, a afirmat fostul şef al Finanţelor.

Vorbim, însă, despre un proiect restant pe care România era obligată să-l pună în aplicare până în 2019. Asta prevede directiva europeană 55 din 2014 privind implementarea sistemelor de facturare electronică. Deşi au trecut aproape doi ani de la termenul limită, guvernanţii încă nu au pus în funcţiune proiectul e-facturare, chiar dacă riscă sancţiuni din partea Comisiei Europene.

De altfel, Nazare a susţinut că a cerut încă din luna martie ca Ministerul Finanţelor să preia în totalitate atribuţiile de la Ministerul Cercetării, condus de Ciprian Teleman (USRPLUS), precum şi de la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), însă nu a primit un răspuns pentru a debloca situaţia.

Am şi trimis la ADR şi la Ministerul Cercetării adrese prin care descriam situaţia la zi. Le spuneam că responsabilităţile sunt la ADR. Le spuneam că am avut observaţii prin care voiam să preluăm total la Ministerul Finanţelor proiectul, dar ADR-ul s-a opus şi le ceream o poziţie.

Se întâmpla în aprilie. Am avut întâlniri tehnice inclusiv în primele luni, în ianuarie-februarie, când încercam să-mi dau seama care e stadiul proiectului la zi.

a am şi descoperit că atribuţiile sunt partajate. După ce am adresat această scrisoare Ministerului Cercetării, iar Ministerul Cercetării a răspuns că vrea să preia în totalitate proiectul şi să-l dezvolte. După aceea, am început să lucrăm la un memorandum în care elaboram variantele de lucru cu Ministerul Finanţelor, ca beneficiar final, şi cu Ministerul Cercetării ca dezvoltator”, a afirmat Nazare.

Citşete şi: Florin Cîţu cere urgentarea programului e-facturare: „Să fie funcţional până la sfârşitul anului”

De asemenea, fostul ministru al Finanţelor a vorbit despre necunoscutele existente în acest moment vizavi de câţi bani ar trebui să cheltuie România pentru a pune în funcţiune proiectul e-facturare.

„Sunt două variante varianta în care se pregăteşte un caiet de sarcini. Caietul de sarcini este licitat şi caietul de sarcini în pregătire are la bază o evaluare financiară.

Ori este varianta pe care vrea să o dezvolte Ministerul Cercetării şi Dezvoltării în care practic e o dezvoltare pro-bono cu un grup de firme private”, a explicat Alexandru Nazare.

Surse apropiate fostului ministru al Finanţelor au declarat pentru România TV că un grup de firme a depus la Ministerul Cercetării o adresă prin care îşi exprima disponibilitatea de a realiza fără bani platforma e-facturare. Alexandru Nazare a mărturisit că a purtat discuţii cu reprezentanţii firmelor pentru a prezenta proiectul în detaliu, însă varianta propusă i-a ridicat suspiciuni.

„Nu eram convins că era pro bono. Nu eram convins că datele de facturare gestionate de firme nu sunt valorificate într-o etapă ulterioară. Practic, istoricul facturărilor nu este valorificat pe piaţă ca nişte baze de date”, a dezvăluit fostul ministru al Finanţelor.

Cum a negat ministrul Teleman tot, mai puţin întâlnirea cu asociaţia care reprezintă firmele responsabile cu facturarea electronică

Contactat pentru a comenta acuzaţiile, Ciprian Teleman s-a apărat spunând că „Ministerul de Finanţe este beneficiarul proiectului”, şi că nu a avut „nicio discuţie formală, instituţională pe subiectul e-facturare” cu Alexandru Nazare. Mai mult, ministrul Cercetării, care este responsabil şi de portofoliul Digitalizării, a respins vehement informaţia potrivit căreia firmele care au propus să realizeze gratuit proiectul e-facturare ar urma să aibă acces la date pe care să le poată valorifica ulterior pe piaţă in interesul propriu.

„E ridicol. Cum să aibă acces la tranzacţii? Platforma va fi gestionată 100% de statul român şi orice firmă emite facturi va putea să se conecteze la acest platformă pentru a livra acele xml-uri. E ca un fel de punct de control.

Dacă eu vreau să trimit o factură firmei X, statul vrea să vadă că toate standardele sunt îndeplinite şi după aceea îi dă drumul mai departe către firma respectivă care păstrează şi amprenta acelei facturi”, a explicat Ciprian Teleman pentru Romaniatv.net.

„Orice produs care afectează agenţii economici trebuie discutat cu mediul afaceri, pentru că e civilizat, nu cu două-trei firme, ci cu toate firmele relevante care sunt afectate”, a mai declarat ministrul responsabil cu digitalizarea administraţiei din România (foto).

În schimb, Ciprian Teleman a recunoscut că a discutat cu reprezentanţii Smart Bill, una dintre firmele IT care ar fi propus realizarea pro bono a proiectului e-facturare, precum şi cu alte „ONG-uri care şi-au oferit serviciile administraţiei publice pentru diverse proiecte”.

„Am discutat cu Smart Bill şi cu conducătorul asociaţiei pentru facturare electronică. Smart bill este membru al acestei asociaţii de facturare electronică.

Discuţia nu a fost despre implicare, ci face parte din dialogul pe care noi îl avem cu mediul privat pentru a înţelege nevoile mediului privat şi de aici mai departe noi i-am asigurat că o să ne luăm rolul de coordonare şi o să punem proiectul în mişcare”, a punctat Teleman.

Şeful Autorităţii pentru Digitalizarea României îl contrazice flagrant pe ministrul Teleman: “Există şi varianta să fie realizat pro bono”

În schimb, Octavian Oprea, şeful Autorităţii pentru Digitalizarea României, a declarat pentru Romaniatv.net că au existat discuţii şi întâlniri încă din septembrie 2020, însă „nu s-a ajuns la un consens cum ar trebui să arate şi cine ar trebui să facă acest proiect e-facturare”. De altfel, el nu a exclus realizarea proiectului e-facturare fără bani.

„Ar fi o variantă şi aceasta. Dacă Ministerul de Finanţe e de acord să-şi acomodeze soluţiile pentru a se putea interconecta şi la soluţiile propuse de anumite firme private, poate fi făcut şi pro bono de o anumită firmă sau de un anumit grup de firme private”, a explicat Oprea (foto).

Întrebat de ce această propunere i-a ridicat suspiciuni lui Alexandru Nazare, şeful ADR a dat de înţeles că statul român ar trebuie să îşi ia anumite „măsuri de precauţie”.

„Nu cred că e suspectă. Dacă statul îşi ia anumite măsuri de precauţie ca în momentul în care un privat vine şi îi oferă o soluţie tehnologică, o platformă, iar statul nu devine captiv acelui furnizor, nu e nimic suspect aici dacă nu devine vendor locked, dacă nu depinde doar de acel furnizor.

Dacă această soluţie intră în proprietatea statului cu tot cu codul sursă, nu văd să fie ceva suspect.

În momentul în care un dezvoltator face o soluţie software, nu înseamnă că el are acces la acele informaţii, în momentul în care a făcut hand-over (predarea) către cel care o va utiliza”, a subliniat şeful ADR.

Mai mult, Octavian Oprea a spus că este exclus ca firmele dispuse să dezvolte proiectul fără bani să poată vinde date din platforma naţională pe piaţă.

„Exclus! Statul român nu ar putea accepta niciodată aşa ceva. Dacă o soluţie ar fi făcută în orice modalitate cu ADR, noi nu am permite ca un privat să aibă acces la date sensibile, date cu caracter personal şi să le poată valorifica. Exclus aşa ceva!”, a explicat Oprea.

Cum ar putea fi făcut proiectul e-facturare fără licitaţie

Şeful ADR a dat de înţeles că Ministerul Finanţelor, în calitate de beneficiar, este cel care trebuie să se ocupe de licitaţie pentru proiectul e-facturare.

„Indiferent de cine va face această soluţie, că vor fi nişte privaţi care vor oferi o soluţie pro bono, că va face ADR, că se va face o licitaţie publică şi statul român va plăti nişte bani pentru acest proiect, beneficiarul va fi Ministerul de Finanţe”, a afirmat Oprea.

De asemenea, el a explicat care ar fi condiţiile în care proiectul ar putea fi realizat fără licitaţie.

„Dacă proiectul va fi făcut de o instituţie a statului, nu avem de ce să facem licitaţie. Poate avem nevoie de licitaţie pentru ceva infrastructură hardware şi pentru hosting”, a adăugat el.

Cât despre posibilitatea acordării unui contract în situaţii de urgenţă, şeful ADR a afirmat că nu s-a discutat această situaţie.

„Nu s-a discutat acest aspect. De când sunt eu în administraţie, nu s-au făcut astfel de achiziţii, dar dacă legea permite, s-ar putea”, a menţionat Oprea.

Recent, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a acordat direct unei firme de pază un contract in valoare de peste 1,6 milioane de euro. Primăria a justificat procedura de negociere fără publicare prealabilă ca fiind urgenţă extremă.

Primăria Sectorului 1 a achiziționat, în regim de urgență, serviciile de pază prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind contractele de achiziții publice”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sectorului 1, la solicitarea Româniatv.net.

Ce prevede legea

Articolul 104

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii într-unul din următoarele cazuri:

c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. În situații în care se impune intervenția imediată, autoritatea contractantă are dreptul de a realiza achiziția publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Motivele prevăzute sunt următoarele:

a) scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei reprezentații artistice unice;

b) concurența lipsește din motive tehnice;

c) protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală.

(3) Autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate.

(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

(5) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice de produse într-unul din următoarele cazuri:

a) atunci când produsele care fac obiectul achiziției sunt fabricate exclusiv în scop de cercetare științifică, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar contractul de achiziție publică nu prevede producția în serie a unor cantități ale produsului în vederea stabilirii viabilității comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de cercetare și dezvoltare;

b) atunci când este necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor cantități suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau extinderii produselor sau instalațiilor existente și numai dacă schimbarea contractantului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse cu caracteristici tehnice diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere;

Cum va funcţiona platforma e-facturare. Explicaţiile ministrului Digitalizării

Ministrul care deţine porfofoliul Digitalizării a dat vina pe Guvernul condus de Viorica Dăncilă pe motiv că platforma e-facturare nu a fost lansată până în 2019, termenul limită impus de autorităţile europene. Ciprian Teleman (USRPLUS) a explicat că proiectul a fost revitalizat 2020, însă „stagnat atunci când s-a schimbat Guvernul, adică la finalul anului”.

„Noi am revitalizat proiectul în rol de coordonator, nu de project manager din ianuarie. Trebuia făcut de Ministerul de Finanţe, dar fiindcă suntem Ministerul Digitalizării e important să ştim statusul tuturor proiectelor”, a afirmat Teleman.

Ministrul susţine că principlul beneficiu al e-facturare este creşterea gradului de colectare, iar implementarea acestui proiect este responsabilitate unui grup de lucru din mai multe ministere.

„Vorbim de SGG, prin consilierul pe digitalizare, Iulian Popescu. Vorbim de Autoritatea pentru Digitalizarea României (…) E Ministerul Cercetării, în calitate de coordonator. Punem lumea relevantă la masă.

Este CNIF (Centrul Național pentru Informații Financiare) implicat. E partea de informatică şi de aplicaţiile din Ministerul de Finanţe. Toate părţile sunt în jurul mesei şi discută soluţii”, a spus Teleman.

De asemenea, Teleman a dat detalii despre cum va funcţiona proiectul e-facturare.

„Această platformă este un hub administrat de Ministerul de Finanţe care are două roluri, pe de o parte, să primească de la orice agent economic din ţară un xml, să valideze că respectă standardele directivei europene şi să-l ţină acolo până când destinatarul lui cu un web request (solicitare) verifică dacă are facturi noi de la agenţi economici.

Ministerul păstrează o amprentă a acelei tranzacţii. Asta poate să aducă beneficii uriaşe. Reduce enorm rata de fraudă fiscală şi creşte colectarea de TVA. Dacă urcăm la 50% rata de colectare a TVA, gândiţi-vă cum ar arăta bugetul”, a explicat şeful MCID.

De asemenea, Ciprian Teleman a afirmat că Autoritatea pentru Digitalizarea României are un proiect de arhitectură a acestei platforme.

„Pe baza unor criterii relevante şi al unor ponderi, săptămâna viitoare vom decide care dintre soluţii va fi implementată. Avem mai multe paliere”

Proiectul e-facturare implică două componente: B2G ( business to government) şi B2B ( business to business). Prima dintre acestea reprezintă adevărata urgenţă deoarece vizează achiziţiile administraţiei publice, mai exact facturile emise de firme către autorităţile publice ca urmare a licitaţiilor. În schimb, componenta business to business are în vedere facturile emise între firme şi este importantă deoarece ar putea creşte veniturile la buget.

„Direcţia B2B, business to business, este cea unde statul poate încasa mai mulţi bani din TVA”, a mai spus el.

Ciprian Teleman a avertizat că palierul referitor la facturile emise între firme şi stat trebuie să fie gata până la sfârşitul anului, fiind vorba despre obligaţia a respecta directiva europeană. În caz contrar, România ar putea primi sancţiuni din partea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea acestui obiectiv.


loading...