EXCLUSIV Prinţul Dimitrie Sturdza şi Prinţul Emanuel de Liechtenstein cer despăgubiri uriaşe ONG-ului Agent Green pentru afirmaţii defăimătoare. Prinţul Sturdza: „Nu confundaţi vânătorii cu braconierii. Vânătorii au grijă de vânat”

Prințul Dimitrie Sturdza s-a solidarizat cu Prințul Emanuel de Liechtenstein și împreună au intentat un proces de un milion de euro ONG-ului care a prezentat cazul ursului Arthur drept împuşcarea ilegală a celui mai mare urs din România.

31 mai 2021, 01:09
EXCLUSIV Prinţul Dimitrie Sturdza şi Prinţul Emanuel de Liechtenstein cer despăgubiri uriaşe ONG-ului Agent Green pentru afirmaţii defăimătoare. Prinţul Sturdza: „Nu confundaţi vânătorii cu braconierii. Vânătorii au grijă de vânat”

Prinţul Dimitrie Sturdza este vânător și un mare iubitor al animalelor. Contribuie frecvent cu donații considerabile pentru protejarea acestora. În exclusivitate pentru România TV, Prinţul Sturdza a vorbit, printre altele, despre procesul intentat ONG-ului Agent Green, despre ce vor face cu milionul de euro pe care-l vor obţine dacă vor avea câştig de cauză, despre beneficiile vânătorii, dar şi despre soluțiile ca oamenii să nu mai fie atacați zilnic.

Prinţul Dimitrie Sturdza, atac dur la adresa ONG-urilor

Prinţul Dimitrie Sturdza demontează neadevărurile care s-au spus despre vânătoarea ursului Arthur, lansând mai multe atacuri la adresa liderului ONG-ului Agent Green, Gabriel Păun.

Despre această vânătoare s-au spus mai multe lucruri neadevărate. S-a spus că a fost o vânătoare ilegală. Însă Prinţul Emanuel a fost la o vânătoare permisă de ministrul Mediului. A doua minciună este cea referitoare la faptul că Arthur a fost cel mai mare urs din România. Sunt mulţi urşi care sunt mult mai mari decât Arthur. Povestea asta e trasă de păr.

Se pare că ursul Arthur a fost împuşcat la 300 m distanţă de o fermă unde a făcut ravagii. Domnul Păun spune că nu ar fi trebuit împuşcat masculul ăsta foarte mare, dar că ar fi trebuit eliminată o ursoaică cu doi pui. Domnul Păun e finanţat din afară, sunt multe ţări în Europa de Vest care nu vor să relocăm urşii noştri acolo.

Cele mai multe ONG-uri sunt finanţate din afară. Să le propunem să ducă urşi de la noi din ţară în ţara care le finanţează. Pe timpul lui Ceauşescu erau între 4.000 şi 6.000 de urşi, nu se ştie exact, dar acum e sigur că numărul lor s-a dublat. dacă Uniunea Europeană ne spune că ar fi bine să avem 2.000-3.000 de urşi, ce facem cu restul de 9.000? Eu propun să împărţim 1000 la nemţi, 800 la francezi etc„, explică Alteţa Sa.

Citeste si Uciderea ursului Arthur. Poziţia Casei Regale de Liechtenstein

Vânătorii nu trebuie confundaţi cu braconierii: „Vânătorii au grijă de vânat”

Prinţul Sturdza adaugă că, dacă aceste ţări europene refuză oferta de relocare, nici nu ar trebui să aibă dreptul să ne spună, prin intermediul ONG-urilor, ce să facem cu urşii.

Dacă aceste ţări nu ne vor urşii, atunci nici să nu ne spună nouă, prin ONG-urile astea păcătoase, ce avem de făcut cu urşii. Vânătoarea a fost bine reglementată în România până acum. Dacă fauna asta mai există, e mulţumită vânătorilor, că vânătorii au grijă de vânat. Eu nu cunosc oameni să se ducă să împuşte tot ce mişcă. Aceia care împuşcă tot ce mişcă sunt braconieri, nu vânători„, subliniază prinţul.

Beneficiile vânătorii responsabile

Chiar dacă, pentru un necunoscător, pare greu de crezut, vânătoarea are beneficii imense. Le-a enumerat Alteţa Sa.

Am auzit o prostie, să nu se vâneze trofee. Dar ce să se vâneze, puii, mamele? Nu, exact trofeele trebuie împuşcatepentru că sunt animale bătrâne, care împiedică animalele tinere să se înmulţească.

A doua prostie pe care am auzit-o, că nu avem voie să aducem vânători străini în România. Ei plătesc să vină în România. Banii rămân aici şi trofeul poate să plece în afară. Banii din taxele acestea se duc pe îngrijirea animalelor pentru că iernile sunt foarte grele la noi, se duc pe paznici, care trebuie să vegheze să nu vină braconierii şi să împuşte femelele şi puii, sunt o mulţime de costuri. Şi mai e şi o redevenţă la statul român„, explică Alteţa Sa.

Prea mulţi urşi în pădurile din România

Un caz recent a şocat opinia publică din România. Un urs a degropat un cadavru, la Mureş, şi l-a mâncat. Iar pagubele pe care le aduc oamenilor şi gospodăriilor sunt incomensurabile. Prinţul Sturzda spune că aceste lucruri se întâmplă pentru că sunt prea mulţi urşi şi nu mai au frică de oameni.

Dacă se duce un pădurar în pădure şi e atacat de urs, nu se poate apăra că riscă dosar penal. La Mureş, un urs a dezgropat un cadavru şi l-a mâncat. Acum o săptămână, un urs a dezgropat canalizarea noastră. Urşii nu mai au frică de oameni.

Citeste si Primele imagini cu „Arthur de Bucovina”, ursul care a făcut ravagii în Vatra Dornei

Ce nu înţeleg oamenii, ONG-urile este că sunt prea mulţi urşi în păduri şi dacă sunt prea mulţi, se duc în câmpie, se duc la oameni. Domnul Păun vorbeşte despre ursul Arthur. Eu nu cunosc niciun ţăran român să numească un urs Arthur, Arthur este un nume străin. L-ar fi numit Ghiţă, Dumitru, Ionică, asta ar fi credibil. Numele Arthur indică faptul că preţul pentru el s-a plătit din afară„, explică Prinţul Sturdza.

Totodată, Alteţa Sa neagă faptul că ursul Arthur ar fi fost cel mai mare din România. Prinţul reiterează faptul că acolo unde animaele nu sunt împuşcate, ele se înmulţesc. Şi vine cu exemple din Botswana şi Kenya, ţări care au avut această experienţă.

Ursul Arthur nu are cel mai mare punctaj. Ceauşescu, la Posada, are mulţi urşi care sunt mult mai mari decât ursul ăsta. Arthur e un urs mediu-mare.

În Botswana, a fost interzisă vânătoarea de elefanţi şi s-au înmulţit elefanţii acolo. Au fost nevoiţi să dea iarăşi drumul la vânătoare pentru că erau foarte mulţi şi stricau pădurile. În Kenya, au interzis vânătoarea la animalele africaneşi a scăzut şeptelul la 70%.

Domnul Păun spune că specia ursului trebuie protejată, da, trebuie. Să nu fie otrăviţi, să nu fie prinşi în laţuri. Am văzut recent un urs cu trei picioare. Unde îi era al patrulea picior? N-a plecat singur. Cu siguranţă fusese prins într-un laţ. Să nu credeţi că un ţăran căruia ursul îi mănâncă oile, vacile îl lasă pe urs să mai vină a doua oară. E mult mai rău ca un urs să moară otrăvit în pădure decât să fie împuşcat„, precizează Prinţul Dimitrie Sturdza.

Prinşul Dimitrie Sturdza: „Dacă în 14 zile ONG-ul nu reuşeşte să relocheze ursul, atunci să dea voie să fie împuşcat”

Prinţul Sturdza vine şi cu o soluţie pentru scăderea numărului de urşi. El propune implicarea ONG-urilor în procesul de relocare a animalelor.

Urşii sunt împuşcaţi din necesitate. Eu propun aşa: dacă un urs face o pagubă pe undeva, să fie anunţată Poliţia şi Poliţia să-l anunţe pe dl Păun ca să-l relocheze. Să-l ducă în Elveţia, că dânsul e finanţat de elveţieni. Să vedem ce spun ăştia de acolo. Iar dacă în 14 zile nu a fost prins ursul ăsta, atunci trebuie să fie permisă împuşcarea. Asta e soluţia cea mai bună„, este de părere prinţul.

Banii care vor fi câştigaţi cu titlul de despăgubire la proces vor merge către familiile păgubite de urşi

Prinţul Dimitrie Sturdza spune că, în cazul în care va câştiga procesul împotriva ONG-ului Agent Green, milionul de euro câştigat îl va direcţiona către familiile cărora urşii le-au produs diverse pagube.

Prinţul Emanuel e văzut în România ca un criminal. Nu a făcut nimic, dimpotrivă, a făcut o treabă foarte bună şi a mai plătit şi 7.000 de euro statului român. A fost păgubit un om care a acţionat corect. Dacă vom câştiga procesul, banii îi vom da celor care au fost păgubiţi, familiei din Mureş cu mortul dezgropat de urs, familiei în care mai mulţi membri au fost omorâţi„, explică prinţul.

Pentru a întări ideea că banii pe care îi va primi drept despăgubire de la ONG-ul Agent Green nu îi va folosi în interes propriu, Prinţul Sturdza enumeră câteva acte de caritate al căror autor este.

Am refăcut cămine de bătrâni din 10 milioane de euro, cinci milioane din buzunarul meu, cinci milioane obţinuţi printr-o fundaţie. Am dat anual peste 800.000 de euro studenţilor săraci. Eu nu vin în România să îmăuşc toate trofeele, mie îmi pasă de imaginea României. ONG-urilor, însă, nu pare să le pese deloc. Din 1990 de când am venit în România, am încercat să ridic steagul României în afară pentru că avem o imagine de groază în afară„, precizează prinţul Dimitrie Sturdza.