Octavian Jurma a explicat că starea de urgenţă este necesară deoarece „suntem de o săptămână în colapsul sistemului medical”. Cercetătorul a atras atenţia că după 6.000 de cazuri pe zi sistemul medical românesc ajunge la capacitate maximă.

„Suntem de o săptămână în colapsul sistemului medical. Era un lucru previzibil. Sistemul medical românesc, aşa cum ştim din valurile precedente, după 6.000 de cazuri pe zi ajunge la capacitatea maximă de a face managementul bolii COVID-19 în secţiile de spital şi ATI. Avem cam 1.500 de paturi alocate ATI. Sunt alocate în mod flexibil.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Mirela Vaida, reacție dură după accidentul lui Mădălin Păduran. ...

Situație șocantă în Mureș! Un urs a fugărit un cortegiu ...

După 1.500 de paturi vedem că la ATI e mult mai greu să le scoţi şi să adaugi paturi la ATI pentru că trebuie să le scoţi din zona de terapie non-COVID. Discutăm de secţii de chirurgie care nu pot funcţiona. Medicii pot să opereze, dar fără secţiile ATI nu pot să facă asta. Astfel, am carantinat de facto spitale pentru a elibera câteva paturi ATI care vedem că se ocupă imediat.

Necesarul real de paturi ATI este, după calculele mele, peste 2.000, astfel încât chiar dacă am deschide aceste spitale modulare care vedeţi cât sunt de rudimentare.”, a declarat Octavian Jurma, în direct la România TV.

Citeşte şi: O nouă zi fără paturi la ATI pentru pacienţii cu COVID, în spitalele din ţară. 15.733 de cazuri noi la ultimul bilanţ

Octavian Jurma cere stare de urgenţă în România. „Noi nu am făcut nimic pentru a pregăti valul patru”

„Vecinii noştri din Serbia din primăvară şi până acum au deschid un spital nou-nouţ cu sute de paturi cu oxigen şi zeci de paturi ATI.

Noi nu am făcut nimic pentru a pregăti valul patru. Absolut nimic! Ne-am bazat că va fi mult mai uşor ca valul trei, fără nicio justificare. Acum se văd aceste consecinţe. Nu avem de unde să mai scoatem”, a menţionat Jurma.

Mai mult, cercetătorul cere închiderea şcolilor şi suspendarea organizării de evenimente precum nunţi şi petreceri.

„Trebuie să confruntăm sursa problemei care este numărul de infectări care au loc în afara spitalelor. În continuare au loc nunţi, toate parangheliile, chefurile. România este într-o distracţie perpetuă, deşi avem 15.000 de cazuri. Nu avem absolut nimic închis.

Şcolile sunt în continuare deschise – o sursă foarte importantă de infectare, din păcate. Chiar dacă copiii nu fac forme grave de boală, ei transmit bunicilor şi părinţilor, iar aceşti părinţi se duc înapoi la locul de muncă şi împrăştie boala.

Avem o discuţie în care nu facem nimic să oprim valul de infectări. Doar ne străduim să găsim medicamente şi locuri care nu mai sunt. Vecinii ne ajută până la un anumit punct, după aia o înceapă să se uite: bine, dar noi îţi luăm pacienţii şi îi tratăm, dar tu ce faci să opreşti infectările în ţara ta?

Nu avem declarată nici măcar o stare de urgenţă în România ca să invocăm ajutorul altora. Ei se uită la noi şi zic: stai un pic, la voi nu e urgenţă”, a explicat cercetătorul.

Citeşte şi: Bilanţ coronavirus 13 octombrie 2021. O nouă zi cu multe decese în România

Mai mult, Octavian Jurma a precizat că, prin decretarea stării de urgenţă, pot fi luate măsuri ferme deoarece „lockdown-ul este o consecinţă a unei stări catastrofice în care nu mai ai alte măsuri. Este fie prima măsură, fie ultima măsură”.

„Poţi să aplici lockdown ca să împiedici atingerea unor niveluri de 3 la mie sau 6 la mie. Un lockdown aplicat corect protejează activităţile vitale; putem merge la muncă în siguranţă, la şcoală în siguranţă, putem să ne facem cumpărăturile, dar închide tot ceea ce nu este vital. Ca un melc, dacă vreţi. Dacă îl atingem, se închide în cochilie pentru că ştie că nu poate să pască în continuare liniştit dacă există o ameninţare, însă după ce trece ameninţarea, iese şi îşi vede în continuare de treabă.

Şi noi ca societate putem să închidem două-patru săptămâni. Să funcţionăm în regim de urgenţă tocmai pentru a proteja joburile, familiile, şcolile, iar apoi ieşim şi ne vedem în continuare de treabă.

Acest dans cu pandemia trebuie făcut în cadrul unui program integrat”, a explicat cercetătorul.

Starea de urgenţă, cerută din nou în România din cauza valului patru. „Ne-ar permite să cerem ajutor din afară”

„La acest stadiu ar trebui declarată o stare de urgenţă care ne-ar permite să atragem, pe de o parte, atenţia populaţiei că ceva se întâmplă. Ne-ar permite să cerem ajutor din afară, pentru că la noi dacă nu e urgenţă, ce de cerem ajutor de la vecinii noştri?

Nu înseamnă că dacă e stare de urgenţă o să fie lockdown. Înseamnă doar că se pot lua măsuri inclusiv de lockdown.

În Ilfov se cere deja lockdown la nivel de judeţ pentru că toate localităţile sunt în scenariul roşu.

E mult mai eficient să iei un lockdown general. Dacă Bucureştiul trebuie să intre în lockdown, exact ca un organism ale cărui organe vitale sunt ameninţate, toată ţara ar trebui să intre în lockdown din punctul meu de vedere.

Astfel, am putea să luăm nişte măsuri unitare şi să gestionăm criza din spitale şi să ieşim mai devreme din val”, a mai spus Jurma.

Octavian Jurma, avertisment terifiant: „La 14 zile se decantează cei care vor trăi de cei care vor muri”

De asemenea, cercetătorul a avertizat că România se va confrunta în următoarea perioadă cu un număr ridicat de decese din cauza COVID-19.

„Din nefecirire, curba deceselor vine cu două săptămâni în urma infectărilor. Oamenii nu înţeleg că te infectezi azi, faci o formă foarte uşoară şi în două-trei zile se poate precipita, după ce o săptămână a mers ca o gripă obişnuită şi în câteva zile te-ai stins. Aşa funcţionează boala asta. La 14 zile se decantează cei care vor trăi de cei care vor muri.

Următoarele două săptămâni sunt deja destin. Sunt deja hotărâte. Chiar dacă am intra într-un lockdown azi, în două săptămâni numărul de decese va continua să crească”, a menţionat cercetătorul.

Octavian Jurma: „Pentru spitale va fi un coşmar toată luna octombrie”

„Tot ce putem face astăzi e să prevenim ceea ce se va întâmpla peste trei săptămâni. De aceea e complicat să înţelegem măsurile de sănătate publică şi e complicat când politicienii vin şi se bagă. Aţi văzut disputa aceasta între DSP şi Ministerul Sănătăţii. Până când trebuie să intervină Ministerul Sănătăţii peste DSP şi să spună până când nu trebuie să se închidă şcolile.

Chiar dacă se confirmă reducerea ratei de creştere şi ne putem putem aştepta în această săptămână să ajungem la vârful valului patru, dacă nu poate chiar săptămâna viitoare, deşi numărul de teste a scăzut masiv şi avem această rezervă.

Încă două săptămâni numărul de decese va continua să crească şi din punct de vedere medical pentru spitale va fi un coşmar toată luna octombrie. Abia în luna noiembrie, pe la mijlocul lunii, ne putem aştepta să vedem o oarecare scădere a presiunii”, a conchis cercetătorul Octavian Jurma.

Citeşte şi: Ungaria intervine în criza sanitară din România. Kelemen Hunor: „Ne oferă 50 de locuri la ATI în cadrul a două spitale apropiate de graniţă”