Expert american: Când plafonezi curba deceselor prin lockdown-uri, nu scazi numărul deceselor, schimbi doar data la care ele se produc

Suedia a fost ţara care a considerat potrivită o tactică total diferită, fără să apeleze la izolare şi bazându-se pe aşa zisa „imunizare de turmă”, cale pe care iniţial ar fi mers şi Anglia, dar evoluţia rapidă a numărului de cazuri i-a descurajat pe britanici.

În acest moment se observă un trend crescător pe mai toată planeta, inclusiv în Japonia, unde numărul cazurilor noi a ajuns de la 130 la 1 iulie, la 454 la 20 iulie. Paradoxal, Suedia, ţara care a avut o abordare aproape unică în lume şi a refuzat să închidă oamenii în case, se poate mândri acum cu plafonarea curbei deceselor, scrie Adevarul.

Iar asta în timp ce România, de pildă, tocmai a anunţat o cifră uriaşă, în privinţa morţilor de COVID-19: 36, la data de 21 iulie. De fapt, o comparaţie între cele două ţări arată că, în ultimele două săptămâni, în Suedia, au murit doar 62 de oameni, din cauza coronavirusului, în timp ce, la noi, s-au înregistrat peste 240 de decese.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dezbaterea privind modelul suedez, care s-a bazat exclusiv pe simţul civic al oamenilor, iar combaterea pandemiei s-a făcut prin mutarea responsabilităţii pe umerii cetăţenilor, în loc să fie impuse măsuri dure, din partea Guvernului, e departe de a fi încheiată.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Totuşi, un câştig incontestabil al modelului suedez se reflectă în faptul că această ţară a fost printre puţinele din lume care au raportat o creştere economică, în prima parte din 2020. „The New York Times” a scris însă că acest succes economic a venit cu preţul pierderii unor vieţi omeneşti. Chiar dacă mulţi continuă să critice, în acest fel, abordarea suedezilor, ei înşişi sunt mult mai rezervaţi în a trage, deocamdată, concluzii. Nici nu spun că au avut cea mai bună abordare, dar nici nu susţin că ar fi greşit flagrant.

„Aştept să facem pe viitor o evaluare mai serioasă, mai profundă a muncii noastre. În acest moment, nu putem şti cum se vor încheia lucrurile”, a spus Anders Tegnell, expert în boli virale şi omul care conduce programul Suediei de combatere a pandemiei.

Ce-ar mai fi de remarcat la analiza modelului suedez, e că această ţară chiar a reuşit „să plafoneze curba”, cel puţin, în privinţa deceselor. Această aplatizare a curbei a fost ideea de bază, din spatele acelor lockdown-uri pe care au mers mai toate ţările din lume, inclusiv România. Doar că, între timp, curba deceselor creşte peste tot, în timp ce, la suedezi, cifrele au scăzut drastic, la acest capitol, şi se menţin extrem de mici.

Probabil de aceea, doctorul David Katz, director la Centrul de cercetare pentru prevenirea bolilor Yale-Griffin din SUA, a tras o concluzie dură: „Când plafonezi curba deceselor, prin implementarea unor lockdown-uri, nu scazi numărul deceselor. Schimbi doar data la care ele se produc”.

În aceste condiţii, singurul câştig al implementării unor măsuri extreme de carantinare e că această metodă împiedică îmbolnăvirea unui număr foarte mare de oameni, în acelaşi timp, ceea ce ar avea efecte catastrofale asupra sistemului sanitar.

Citeşte şi: STUDIU Oxford: Coronavirusul exista în Europa mult înainte de apariţia epidemiei în China