Expert militar: „Rusia nu mai tolerează trupe NATO în România. Răbdarea s-a rupt”

Una dintre garanțiile de securitate cerute de Rusia a fost retragerea forțelor și armelor NATO de pe teritoriul Bulgariei și României, solicitare respinsă de Alianţă, în răspunsul său de miercuri seara.

„Conducerea Rusiei consideră ca un fel de punct de referință situația care exista în 1997, după care un număr destul de mare de țări est-europene, printre care România și Bulgaria, au fost admise în NATO”, a declarat deputatul Dumei de Stat, vicepreședinte al Comitetului pentru Afaceri a CSI, Artem Turov, într-un interviu acordat Sputnik Moldova. El a mai spus că „toate acestea, desigur, nu au contribuit la menținerea echilibrului de putere și a stabilității sistemului de securitate în Europa”.

Turov subliniază că acordurile originale de non-extindere ale NATO sunt în mod constant ignorate de Alianță, la fel ca și interesele de securitate națională ale Rusiei. În plus, spune Turov, în ultimii ani Statele Unite s-au retras unilateral dintr-o serie de tratate care prevedeau o oarecare paritate militară.

Citeşte şi Prima reacţie a Kremlinului, după răspunsul NATO legat de garanţiile de securitate: „SUA au decis să nu asculte Rusia!”

Alte articole

VIDEO Războiul se apropie de graniţa cu România. O dronă cu explozibil a căzut într-o curte: „Dar românii ce au făcut, câte șchije de la drone au căzut?”

Război în Ucraina: Rusia a bombardat masiv Kievul, mii de clădiri fără căldură în capitala Ucrainei

La rândul său, fostul ministru de Externe al României, Adrian Severin, constată: „Rusia este preocupată de realizarea unui echilibru de forțe în Europa ca prin acesta să existe o garanție pentru securitatea colectivă care în viziunea Rusiei este indivizibilă. De mult cred în indivizibilitatea securității. Nu se poate ca unii să își asigure securitatea pe seama insecurității altora sau atâta timp cât alții se simt în insecuritate”. Fostul șef al Ministerului de Externe al României nu exclude ca în dialogul cu SUA și NATO, Rusia să „supraestimeze” inițial cerințele pentru a grăbi realizarea compromisului final.

Expertul militar rus Alexander Hrolenko este sigur că Federația Rusă „nu se teme de puterea militară a țărilor admise în NATO după 1997”. În opinia lui, altceva ar trebui să fie alarmant. „Țările admise în NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice nu sunt altceva decât un instrument de realizare a obiectivelor urmărite de Statele Unite. Toate cele 14 state – Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia, Estonia, Albania, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord – nu trezesc asocieri cu un fel de putere militară, nu-i așa? Statele Unite au nevoie inițial de ele doar ca o trambulină pentru a se strecura pe labele moi către obiectivul principal – Rusia”, susține Hrolenko.

Citeşte şi Wall Street Journal: NATO lasă Rusia să intre în baza de la Deveselu

Dacă vorbim în mod specific despre România, atunci, potrivit expertului, aceasta poate servi drept una dintre cele mai convingătoare ilustrații ale celor spuse mai sus. Deocamdată, susține Hrolenko, Federația Rusă a tolerat o astfel de amplasare a forțelor în România și Europa de Est în ansamblu, „dar răbdarea s-a rupt”.