Facturarea electronică devine obligatorie pentru toate persoanele taxabile de la 1 ianuarie. Ce sancţiuni riscă cei ce nu se conformează reglementărilor UE

România va aplica sistemul RO e-Factură generalizat, de la 1 ianuarie 2024, pentru toate tranzacțiile realizate între firmele (persoane impozabile) stabilite în țara noastră.

06 dec. 2023, 12:33
Facturarea electronică devine obligatorie pentru toate persoanele taxabile de la 1 ianuarie. Ce sancţiuni riscă cei ce nu se conformează reglementărilor UE

Sistemul este operațional începând din 2022, însă este obligatoriu doar pentru facturile emise de companiile private în relațiile cu entitățile de stat (B2G), pentru cele aferente bunurilor cu risc fiscal și pentru agențiile de turism care emit facturi în baza tichetelor de vacanță.

Țara noastră a solicitat Comisiei Europene (CE), încă din ianuarie 2022, o derogare de la legislația comunitară de TVA pentru a extinde sistemul pentru toate operațiunile comerciale.

Sistemul național privind factură electronică RO e-Factura va fi extins, din 2024, la toate:

(i) persoanele stabilite în România, indiferent dacă au cod de TVA sau nu,
(ii) la persoanele nestabilite în România, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru toate operațiunile care au locul livrării sau prestării pe teritoriul național.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, aceste persoane au obligația să transmită facturile emise, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Citeşte şi: O mare companie internațională trece la săptămâna de lucru de patru zile și majorează salariile cu 50%

Transmiterea facturilor prin sistem nu este obligatorie pentru exporturi și livrări intracomunitare de bunuri.

Cu excepția situației în care atât furnizorul/prestatorul, cât și destinatarul sunt înregistrați în Registrul RO e-Factura, persoanele menționate mai sus sunt obligate să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor Codului fiscal.

Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național este de 5 zile lucrătoare de la dată emiterii facturii.

ATENȚIE: Factura nu există decât la momentul la care aceasta este transmisă prin E-factura și se întoarce înapoi validă, cu sigiliul ANAF. În concluzie, doar în momentul în care o factură are sigiliul ANAF, devine document fiscal.

RO e-Factura: Sancțiunile prevăzute pentru încălcarea legii

Nerespectarea prevederilor de mai sus se sancționează cu amendă între 1.000 lei – 10.000 lei, dar în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 sancționarea este suspendată.

Amenzile pentru netransmiterea facturii electronice:

între 5.000 – 10.000 lei pentru persoanele juridice contribuabili mari
între 2.500 – 5.000 lei pentru persoanele juridice contribuabili mijlocii

între 1.000 – 2.500 lei pentru celelalte persoane juridice si pentru persoanele fizice

Începând cu data de 1 iulie 2024, se introducere obligativitatea facturării electronice și transmiterea facturilor prin sistemul RO e-Factura pentru toate persoanele menționate mai sus, potrivit Alba 24.

Nerespectarea acestor prevederi se sancționează, la cumpărător, cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscrisă în respectivă factură primită în cazul tranzacțiilor B2B, iar în cazul tranzacțiilor B2G, cu neplata facturii.

Explicaţiile reprezentanților Ministerului de Finanțe:

RO e-Factura are beneficii importante atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul privat:

Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relația relația business-to-business (B2B);
Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene.

Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;
Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale UE;

Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;
Sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare și, implicit, asigurarea necesității de investiții ale statului român;

Eficiență, predictibilitate și transparență în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;
Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF – Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile de conformare și prevenire;

Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;

Elimină vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

Citeşte şi: Codul Fiscal prevede ce valoare pot avea primele de Crăciun ale angajaţilor. Se pot acorda sume în bani, produse sau tichete