Încă de la primele ore ale dimineații, în fața Curții de Apel s-au adunat susținătorii lui Călin Georgescu, deși vremea nu este favorabilă unei manifestații în stradă. Oamenii scandează “Călin, nevinovat și “Hoții”. Zeci de jandarmi au montat garduri de protecție și asigură măsurile de ordine și siguranță publică.
Mandatul de arestare preventivă pentru Călin Georgescu expiră miercuri, la miezul nopții. Fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în arest preventiv din 29 septembrie, iar DIICOT a cerut prelungirea acestei măsuri. Luni, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea procurorilor și a decis ca Georgescu să fie eliberat din arest și plasat sub control judiciar, decizia nu a fost însă definitivă.
Anterior, vineri, CAB a respins definitiv cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, după ce, în 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea inculpatului.
Liderul suveranist a fost arestat sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de un afacerist din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro.
Potrivit procurorilor, Leu l-a cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar politicianul i-a propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de șase milioane de euro, iar Călin Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care, la rândul său, i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.
Pentru a obține creditul, lui Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, din care suma de 100.000 de euro urma să fie folosită pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii susțin că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
DIICOT a mai precizat că victima a fost convinsă apoi să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu s-a mai realizat însă, iar afaceristul din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, dar nu a mai primit banii.