Câteva zeci de cadre medicale afiliate Federaţiei Sanitas din spitale şi din unităţi de asistenţă socială din Bucureşti au organizat un protest în faţa Palatului Victoria, îmbrăcaţi în combinezoane de protecţie biologică. Personalul medical a depus câteva zeci de memorii la Registratura Guvernului, principalele două probleme semnalate de sindicaliştii din sistemul sanitar din Bucureşti fiind suprasolicitarea personalului medical implicat în tratamentul bolnavilor sau suspecţilor de covid, dar şi lipsa remunerării acestuia potrivit legislaţiei.

Preşedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti, Viorel Huşanu, a solicitat scurtarea turelor de serviciu pentru personalul medical care tratează persoanele infectate cu coronavirus, din cauza suprasolicitării fizice. Acesta a menţionat faptul că cadrele medicale sunt nevoite să poarte pamperşi, deoarece în cazul în care combinezonul de protecţie este dat jos, riscul de contaminare este extrem de mare.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Orașul din România de care fuge oricine! Chiar dacă chiriile ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

„Trebuie să purtăm pamperşi, este inuman, noi nu facem faţă cu personalul pe care îl avem acum. În momentul în care te-ai echipat cu acel combinezon, nu poţi să-l dai jos oricând, pentru că riscul de a te infecta este mai mare la dezechipare decât la echipare. Şi atunci stai în acel combinezon 4-5-6 ore. Dacă intri într-o operaţie, poate să dureze chiar mai mult. Stând în spital, în combinezon transpiri, probabil că la 40 de grade – pentru că în unităţile sanitare este interzisă folosirea aerului condiţionat – te sufoci în el. Şi nu există personal destul ca să înjumătăţim această perioadă, adică să nu stai 4 sau 6 ore îmbrăcat, ci pur şi simplu să te schimbe o colegă la 2-3 ore. Să se organizeze cumva timpul de muncă astfel încât să nu ne oblige să stăm non-stop în acele combinezoane. Mă refer la personalul care tratează covid, dar şi la spitalele de urgenţă care, atunci când vin politraumatisme, nu ştii dacă acel pacient este bolnav sau nu şi este tratat ca şi când ar fi, adică trebuie să-ţi iei toate măsurile de protecţie”, a declarat Viorel Huşanu.

Viorel Huşanu susţine că nu este personal suficient, iar în combinezoanele de protecţie nu se poate sta mai mult decât câteva ore

„Nu există personal suficient, în aceste combinezoane nu poţi să stai mai mult de câteva ore: noi acum am stat maxim o oră în faţa Guvernului şi din fiecare dintre noi se puteau stoarce cel puţin 2 litri de apă. Cred că 80% dintre salariaţi au ajuns să poarte pamperşi sub acele combinezoane, pentru că altfel nu ai cum: transpiri instant, dacă intri într-o operaţie care durează 4-5 ore nu ai cum să te dezechipezi să mergi la toaletă. Am vrut să atragem atenţia şi asupra acestor lucruri. La noi acum a fost cât de cât comod, am stat o oră acolo  şi tot am transpirat, dar în spitale se echipează şi cu 2-3 rânduri de mănuşi, cu două măşti, cine are ochelari de vedere îşi pune şi vizieră, plus cizmele pe care trebuie să le porţi în picioare, deci este inuman ce se întâmplă”, a precizat Viorel Huşanu.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu, a atras atenţia că în urma condiţiilor specifice de lucru, cadrele medicale care lucrează cu bolnavii de covid ajung ca la finalul unei ture de muncă să colecteze cantităţi uimitoare de transpiraţie în cizmele de protecţie.

„Nu absolut toată lumea , dar sunt persoane care îşi pun, pentru că nu se pot schimba o dată la o oră sau la două ore când au nevoie. Şi sunt colegi de-ai mei care au zis că îşi pun pamperşi ca şi bolnavii, pentru că n-au cum să se ducă la toaletă. Pentru necesităţile fiziologice îşi pun pamperşi. Mai consumă şi lichide, nu poţi să stai acolo, aerul condiţionat nu funcţionează pentru că zic că împrăştie covid. Şi atunci, cu aerul condiţionat oprit, căldura este uriaşă, se transformă şi vaporii, iar când ne spun că se schimbă pe secţie după câteva ore cu câte jumătate de litru de apă în fiecare cizmă sau în fiecare botoşel nu îi credem. Şi aşa este, este foarte greu”, a afirmat Leonard Bărăscu.