Financial Times: După bătălia pentru Franţa va începe bătălia pentru Europa

Majoritatea partenerilor europeni ai Franţei sunt înclinaţi să califice retorica electorală a celor doi candidaţi drept sloganuri cinice, presupunând că Franţa va fi rezonabilă la masa de discuţii de la Bruxelles, potrivit analistului Financial Times (FT) Gideon Rachman.

Atitudinea liderilor europeni ar putea fi însă una de automulţumire.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, extrema dreaptă şi extrema stângă au atras circa o treime din voturi, iar aceste alegeri au scos la iveală teama adâncă a francezilor de globalizare, austeritate, dar şi identitatea naţională la care au apelat toţi candidaţii.

Acest fapt se va reflecta în comportamentul Franţei în Europa.

Alte articole

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, eliberat din închisoare după 20 de zile

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy ar putea fi eliberat din închisoare după doar 20 de zile

Francezii ştiu că modelul lor social la care ţin atât de mult, infrastructură, sistem de sănătate şi de pensii excelente, a fost construit pe un munte de datorii nesustenabile. Ani de zile problema a fost una abstractă, dar criza economică din Uniunea Europeană ameninţă să pună capăt vremurilor bune.

Franţa se simte încercuită. La sud se află austeritatea şi tensiunile sociale din Grecia, Spania şi Italia. La nord şi vest sunt pieţele anglo-saxone de pe Wall Street şi City. La est, implacabilii germani care insistă pentru noul pact fiscal care va face din austeritate o obligaţie legală.

Ambii candidaţi la preşedinţie promit să apere modelul social francez, printr-o ofensivă în Europa, iar schimbările pe care le-ar putea cere cei doi sunt uşor diferite.

Imediat după primul tur, Sarkozy a promis „să protejeze modelul de viaţă francez”. Concret, Sarkozy se angajează la înăsprirea controlului la graniţe, limitarea imigraţiei şi promovarea politicii „buy Europe”, respectiv preferinţa pentru produsele europene.

În termeni europeni, promisiunile s-ar putea traduce în promovarea protecţionismului comercial şi renegocierea tratatului Schengen. După mai multe decenii în care europenii s-au concentrat pe eliminarea barierelor comerciale şi de circulaţie a persoanelor, Sarkozy vrea să le reconstruiască.

Intenţiile lui Hollande, favorit în cel de-al doilea tur al alegerilor, sunt mai problematice pentru partenerii europeni. El a promis să combată austeritatea în Europa şi să reorienteze UE către creştere economică. Cine ar putea contesta creşterea? Dar Hollande va face mai mult decât să ceară un angajament retoric în noul pact fiscal al UE.

Este probabil ca Hollande să vrea schimbarea statutului Băncii Centrale Europene (BCE), idee cu care cochetează şi Sarkozy, ceea ce ar provoca o reacţie nevralgică din partea Germaniei.

Hollande a promis totodată reducerea deficitului bugetar al Franţei şi promovarea investiţiilor europene în infrastructură, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari pentru Germania, idee primită rece la Berlin, potrivit FT.

Riscul evident este că în mijlocul crizei financiare pieţele nu vor accepta o nouă renegociere a tratatului european.

Reacţia lui Hollande este în opinia autorului una de sfidare.

„Francezii sunt un popor liber, care nu va permite ca viitorul său să fie stabilit la presiunea pieţelor sau a finanţelor”, a afirmat Hollande la un miting electoral la Bordeaux, săptămâna trecută.

Totul sună foarte bine, dacă Hollande nu ar avea nevoie să împrumute miliarde de euro de pe pieţele „ticăloase”, pentru a îndeplini promisiunile electorale, cum ar fi crearea a 60.000 de noi locuri de muncă pentru profesori

Potrivit articolului, candidaţii au încercat să scoată în evidenţă diferenţele dintre mesajele lor electorale, dar ele sunt foarte asemănătoare, cu atacuri la adresa globalizării şi finanţelor, susţinerea modelului social francez şi enumerarea momentelor glorioase ale istoriei Franţei, care nu este doar o ţară veche, ci şi un model pentru întreaga lume.