Financial Times: Europa să se pregătească pentru o tăiere integrala a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă

Uniunea Europeană a fost de acord să interzică cea mai mare parte a importurilor de gaze, ţiţei şi produse petroliere ruseşti, în ultima sa rundă de sancţiuni impusă după invadarea Ucrainei de către Moscova, iar Reuters a realizat o analiză privind cantitatea de petrol cumpărată de ţările membre din Rusia.

Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.

„Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.

„Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”

Alte articole

UE se aşteaptă la un război lung în Ucraina: capacităţile de stocare a gazelor, la 90% capacitate

Aleră în UE. Livrările de gaze către Europa s-ar putea opri. Ucraina nu intenţionează să discute cu Rusia despre reînnoirea contractului pentru tranzit

CEO-ul Deutsche Bank avertizează: „Inflaţia este cea mai mare otravă pentru economia mondială. Există riscul de recesiune în 2023, atât în Europa cât şi în SUA”

AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.

Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.

Germania se va confrunta cu o recesiune dacă livrările de gaze din Rusia se opresc complet, a avertizat marţi o autoritate de reglementare din industrie. De asemenea, Suedia s-a alăturat statelor europene care au lansat planuri de urgenţă pentru a face faţă unei crize energetice, relatează Reuters.

Preţurile globale ale gazelor au crescut exponenţial, ceea ce a dus la creşterea inflaţiei.

Alertă în Europa, gazele ar putea fi raţionalizate ca în vremea „războiului rece”. Ce face România
Asociaţia industrială germană BDI şi-a redus, marţi, previziunile de creştere economică pentru 2022, la 1,5%, un procent în scădere faţă de prognoza de 3,5%, dinainte de război. Sistarea livrărilor de gaze din Rusia ar face recesiunea inevitabilă, potrivit BDI.

Rusia continuă să furnizeze gaze naturale Ucrainei, dar cu o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare către Germania, funcţionează la doar 40% din capacitate. Potrivit Moscovei, acest lucru se datorează faptului că sancţiunile occidentale împiedică reparaţiile. Europa susţine că este un pretext pentru reducerea fluxurilor.

Germania, Danemarca, Austria, Ţările de Jos, Italia şi alte state au activat prima etapă de avertizare timpurie a planului său în trei etape menit să facă faţă unei crize de aprovizionare cu gaze.

Statele membre ale Uniunii Europene au elaborat măsuri menite să facă faţă unei crize de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina.

UE s-a bazat pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele necesare înainte de război – ajungând la 55% în cazul Germaniei. Ca răspuns la criza energetică, unele state au anulat temporar planurile de  închidere a centralelor pe cărbune. Interdicţia asupra importurilor de ţiţei transportat pe mare va fi introdusă treptat, în şase luni, iar pentru produsele rafinate transportate pe mare, peste opt luni.

Măsura exclude livrările prin conducta de petrol Drujba, care aprovizionează rafinăriile din Europa de Est şi estul Germaniei. Cu toate acestea, mulţi cumpărători europeni au suspendat în mod voluntar achiziţiile de petrol rusesc sau au anunţat planuri de a-l elimina treptat, ceea ce înseamnă că importurile de petrol rusesc vor fi reduse cu aproximativ 90%.

Mai jos este un rezumat al datelor cheie despre utilizarea petrolului rusesc de către UE:

CÂT PETROL IMPORTĂ UE DIN RUSIA?

Europa a fost destinaţia pentru aproape jumătate din exporturile de ţiţei şi produse petroliere ale Rusiei înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA).

UE a importat 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) de ţiţei în 2021, inclusiv 0,7 milioane de barili pe zi prin conductă, precum şi 1,2 milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, arată datele AIE.

CARE ŢĂRI UE AU IMPORTAT CEL MAI MULT PETROL DIN RUSIA?

Germania a fost principalul cumpărător de petrol rusesc din UE, importând 687.000 bpd de ţiţei şi 149.000 bpd de produse rafinate, în noiembrie 2021, pe baza celor mai recente date AIE.

Germania a fost, de asemenea, cel mai mare importator al UE de ţiţei rusesc prin conductă, 555.000 bpd în 2021, în timp ce Polonia a importat 300.000 bpd de ţiţei.

Ambele ţări se află pe ruta de nord a conductei Drujba, principala rută de tranzit pentru exporturile ruseşti de petrol către Europa.

Ţările de Jos, principalul centru comercial al Europei, a fost al doilea cel mai mare importator de ţiţei rusesc şi cel mai mare importator al UE de produse rafinate ruseşti.

Olandezii au importat 414.000 bpd de ţiţei şi 335.000 bpd de produse rafinate, în noiembrie 2021.

CARE ŢĂRI UE SUNT CELE MAI DEPENDENTE DE PETROLUL RUSESC?

Ţările de pe ruta de sud a conductei DruJba care traversează Ucraina sunt dependente în mod special de importurile de ţiţei ruseşti.

Petrolul rusesc a reprezentat 92% din importurile de ţiţei din Slovacia în noiembrie 2021. Pentru cei care importă pe mare, petrolul rusesc a reprezentat 87% din importurile din Lituania şi 84% din importurile Finlandei, în noiembrie 2021, arată datele AIE. Ambele ţări au spus că nu mai cumpără din Rusia.