FLORII 2015: Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Florii

Sărbătoarea de Florii este prăznuită duminică, 4 aprilie. Este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi sărbătoarea celor cu nume de floare. Află care sunt cele mai importante tradiţii şi obiceiuri de Florii.

04 apr. 2015, 07:06
FLORII 2015: Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Florii

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Totodată Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Cele mai importante tradiţii şi obiceiuri de Florii:

În ziua de Florii, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-l întâmpina tainic pe Iisus Hristos. Ele sunt sfinţite şi puse la icoane. Unii creştini pune aceste ramurele de salcii şi pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Mai mult, stupii sunt împodobiţi de ramurile de salcie sfinţite, ca albinele să se bucure de binecuântarea divină.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din Postul Paştelui. Duminica Floriilor este şi prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori.

Citeşte şi Tradiţii de Paşte: De ce este interzis să porţi haine roşii în Postul Paştelui

De Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

Citeşte şi Horoscop de Paşte: Vezi ce-ţi rezervă astrele, în funcţie de zodie

Sâmbãta din ajunul Floriilor este cunoscutã si ca Mosii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. Ortodocsii sãrbãtoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu întelegerea faptului cã zilele ce urmeazã, din Sãptãmâna Mare, sunt unele ale tristetii.