Preşedintele PNL, Florin Cîţu, cere măsuri urgente după ce ata inflației estimată de BNR pentru aprilie este de 11,2%, cea mai mare din august 2004 până acum.

„Până în septembrie 2017 dobânda de politică monetară a fost real pozitivă (mai mare decât rata inflaţiei). Inflaţia a scăzut în fiecare an în această perioadă. După septembrie 2017 dobânda de politică monetară a devenit real negativă. In aprilie BNR estimează o rată inflaţiei de 11.2% cu o dobânda de politică monetară de doar 2.5%”, a scris Florin Cîţu, pe Facebook.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

EXCLUSIV Piedone a luat masa în direct la România TV şi a ...

EXCLUSIV. Cristian Popescu Piedone: „Nu înţelegeţi că ...

Citeşte şi: Florin Cîţu, după discuţia cu Marcel Ciolacu: „Situaţia este complicată în economie: dobânzi mari, inflaţie, preţuri mari la carburant”

Liderul PNL se întreabă cât trebuie să crească dobânda de politică monerară pentru ca rata inflaţiei să scadă până la 2,5%.

„Cât trebuie să crească dobânda de politică monetară (presupunem că deficitul bugetar rămâne constant sau scade) pentru ca rata inflaţiei să scadă până la 2.5% cât este normal pentru o economie sănătoasă? P.S. 11.2% este cea mai mare rată a inflaţiei din august 2004 şi până astăzi”.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât miercuri, 9 februarie, să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022, potrivit unui anunț făcut de BNR.

Scenariul actual al BNR, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie, în trimestrul doi al acestui an urmând să urce la un nivel de două cifre, conform unui comunicat al băncii centrale.

„Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în principal al prețurilor la energie, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o nouă revizuire substanțială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflației va descrește probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaște o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor și va reintra în intervalul țintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum și al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei și în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va mai crește probabil ușor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunțată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecției sub valoarea anticipată anterior”, arată BNR.

Potrivit sursei citate, schemele de compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflaţiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

„Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuși incerte, o eventuală modificare a duratei și/sau a conținutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât și traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflației, mai cu seamă pe termen scurt. În același timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, inclusiv în contextul situației geopolitice Rusia-Ucraina, precum și din blocajele persistente în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puțin virulentă, implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Totodată, o sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Incertitudini și riscuri sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global”, arată BNR.