Florin Cîțu, ministrul interimar al Finanțelor și propunerea pentru postul de Premier al României a comentat azi pe pagina personală de Facebook că se așteaptă a efectele coronavirusului în economie să fie minime, în cazul în care politica fiscală se relaxează la timp, după cea monetară. Cheia este să răspundem rapid, spune el, adăugând că România a răspuns foarte bine.

„Politica fiscală „to the rescue”! (opinie personală!!!)

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile ...

Anunţ important pentru clienţii Revolut, se dau credite de ...

Cum ar trebui să răspundă politicile economice, fiscală și monetară, șocului economic rezultat de pe urma epidemiei COVID-19?

Răspunsul este direct legat de canalul prin care se transmite acest șoc în economie.

Este un șoc care se transmite pe partea ofertei sau un șoc care se transmite pe partea cererii? Ambele?

Să le luăm pe rând.

Dacă impactul este transferat în economie pe partea ofertei, asta înseamnă o reducere a producției. Oamenii stau acasă și producția se oprește. Am văzut acest efect în China unde în primul trimestru datele arată recesiune. Producția scăzută înseamnă în scurt timp preturi mai mari și tot pe termen scurt inflație.

Dacă impactul este transferat în economie pe partea cererii atunci vedem pe termen scurt o reducerea a cererii, oamenii nu mai ies din casa și nu mai consuma bunuri și servici (după ce au acumulat provizii). Asta înseamnă pe termen scurt o reducere a preturilor, o creștere a stocurilor și în final reducerea producției.

O primă concluzie, în ambele cazuri producția scade ceea ce înseamnă o creștere economica mai mica.

Deja instituțiile internaționale estimează o creștere economică mai mică la nivel global în 2020 cu aproximativ jumătate de punct procentual.

De aceea primul răspuns a venit din partea băncilor centrale care au REDUS ratele dobânzilor. Prin această măsură se introduce lichiditate în sistemul economic (ajută cererea) și SCAD costurile de producție.

Dar ajunge? Este cea mai bună măsură?

Din punctul meu de vedere nu ajunge dar este o măsură foarte bună. Având în vedere că ne confruntăm la nivel global cel mai probabil cu un șoc pe partea ofertei, este nevoie atât de politica monetară cât și de politica fiscală pentru a ATENUA efectele economice ale coronavirus.

DAR politica fiscală poate acționa mult mai direct în susținerea producției pe termen scurt atât cu resurse dar și cu instrumente. În același timp politica fiscală este cea mai potrivită pentru a susține măsurile implmentate de Ministerul Sănătății pentru a reduce amploarea epidemiei de coronavirus dar și pentru tratarea pacienților.

De data aceasta este diferit. În 2008/2009 politica monetară avea instrumentele potrivite. Astăzi politica fiscală este chemată să susțînă creșterea economică pentru că are cel mai direct impact (vezi comunicat EUROGRUP ieri).

Am spus-o și o repet. România are și resursele și instrumentele fiscale pentru a face fața fară nicio problema acestui șoc. Am fost precauți, am luat în calcul mai multe scenarii și acum se vede.

Există un alt efect al șocului pe partea de ofertă care va face că economia globală să-și REVINĂ rapid, din punctul meu de vedere. Companiile vor investi MASIV în tehnolgie de producție în perioada următoare.

Mă aștept că efectele economice ale COVID -19 să fie MINIME în condițiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (dupa raspunsul politicii monetare). Combinația politică fiscală și investiții în tehnologie vă RECUPERA INTEGRAL în partea a doua anului pierderea suferită la nivel globla în primul trimestru.

Cheia este să răspundem RAPID! Până acum România a răspuns foarte bine și se vede.

#RomaniiTrebuieSaStie”, a scris Florin Cîţu pe pagina de Facebook. 

Citeşte şi Florin Cîţu: Ţările UE, pregătite să folosească toate resursele fiscale din cauza epidemiei de coronavirus

FMI: Coronaviruslui alungă speranţele pentru o creştere economică în 2020

FMI se așteaptă că în 2020 creșterea economică mondială să se situeze sub rata de 2,9% din 2019, iar previziunile revizuite vor fi publicate în săptămânile următoare, a spus Kristalina Georgieva.

MI pune la dispoziție o finanțare de urgență de 50 de miliarde de dolari, care include împrumuturi cu dobândă redusă sau fără dobândă care ar putea ajuta țările sărace, cu sisteme de sănătate slabe, să răspundă epidemiei.

Comitetul Monetar și Financiar Internațional, format din 24 de membri, a solicitat fondului „să folosească toate instrumentele sale de finanțare disponibile pentru a ajuta țările membre aflate în nevoie”.

Georgieva și președintele Băncii Mondiale, David Malpass, au subliniat importanța acțiunilor coordonate pentru a limita impactul economic și uman al virusului.

Noua estimare este în scădere cu peste 0,4 puncte procentuale, de la creșterea de 3,3% pe care FMI o estimase în ianuarie, pe măsură ce tensiunile comerciale dintre SUA și China s-au redus.

Comisia Europeană: Creşterea economică din zona euro va fi sub ritmul de 1,2%

De asemenea, Comisia Europeană a anunţat că majorarea economică din zona euro va fi probabil sub ritmul de 1,2% anticipat la jumătatea lunii februarie pentru 2020, din cauza efectelor negative ale coronavirusului.

Documentul, pregătit pentru o teleconferinţă a miniştrilor de Finanţe, nu include o estimare nouă pentru creşterea economică a celor 19 state din zona euro, din cauza incertitudinilor numeroase.

„În timp ce epidemia se extinde în afara Chinei, impactul asupra economiei UE şi a economiei globale ar putea fi semnificativ, în orice caz peste cel anticipat în estimarea de Iarnă a Comisiei”, potrivit Executivului UE.

În estimarea făcută pe 13 februarie, Comisia anticipa un avans economic de 1,2% pentru zona euro, în acest an şi cel viitor, subliniind că este prematur de eatimat efectele epidemiei.

„Având în vedere starea precară a economiei mondiale şi îndatorarea ridicată a multor ţări şi sectoare, reacţia pieţei financiare ar putea exacerba consecinţele pentru economia mondială cu mult peste impactul direct al epidemiei!”, arată nota Comisiei Europene.

Citeşte şi Florin Cîţu confirmă: UE a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României