„Taxa de solidaritate” pe care Florin Cîţu o respinge a fost propusă de UDMR şi în vechea coaliţie de guvernare, dar fără succes, ea fiind acum susţinută de PSD.

„Din punctul meu de vedere, nu susțin astfel de taxări (suprataxare cu 1% din cifra de afaceri a marilor companii, n.red.). Bineînțeles că am susținut asta în coaliție. Așa pe hârtie pot să scriu multe. Ea nu se justifică în context economic, am avut economia închisă 2 luni, bugetul a fost susținute de astfel de companii. Nu-și are loc astfel de taxă. Ea este susținută de partenerii din coaliție, dacă și premierul este de acord.”, a declarat Florin Cîțu.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

Preşedintele UDMR, Kelemen, Hunor, a avansat ideea instituirii unei „taxe de solidaritate” care să fie aplicată companiilor care înregistrează o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro pe an, precizând că acest subiect nu se regăseşte în programul de guvernare, dar va fi discutat după instalarea Guvernului.

Florin Cîţu: „Aşa-zişi specialişti avansează diverse scenarii apocaliptice cu privire la datoria publică”

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, afirmă că ”oameni fără pregătire” vorbesc despre cum funcţionează Finanţele şi avansează ”scenarii apocaliptice”, însă, conform Ministerului Finanţelor, România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

„Adevărul iese întotdeauna la suprafaţă. Tot felul de aşa-zişi specialişti avansează diverse scenarii apocaliptice cu privire la datoria publică a României. Oameni fără pregătire care vorbesc despre cum funcţionează Finanţele unei ţări. Toţi sunt profesionişti peste noapte. Critici şi acuzaţii de un an de zile şi nimic nu s-a adeverit. Adevărul este prezentat, astăzi, de ministrul Finanţelor de la partidul foştilor adversari politici”, a scris Cîţu, miercuri, pe Facebook.

El arată că, potrivit Ministerului Finanţelor, „România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de ţări membre UE… la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”; „conform metodologiei Uniunii Europene… cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB”.

„Cititul nu a omorât pe nimeni”, conchide liderul PNL.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă: „Guvernul va aproba prelungirea stării de alertă începând cu 9 decembrie şi măsurile pentru sărbătorile de iarnă”