Florin Cîţu reacţionează după ce România are cea mai mare creştere economică din UE. Premierul, ironizat de un fost europarlamentar

Florin Cîţu i-a felicitat pe români pentru performanța economică obţinută în 2021.

„Felicitări, dragi români! Cea mai mare creștere economică din UE în trimestrul III din acest an”, a scris premierul interimar pe Facebook.

De asemenea, Florin Cîţu a ataşat mesajului său un tabel cu datele Eurostat care arată că România a avut o creștere de 8% față de același trimestru al anului 2020.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Cel mai mare aeroport din lume se închide definitiv! După 85 de ani de zboruri, un mega-aeroport de top va prelua toate operațiunile

Calendar ortodox 27 mai 2026. Sfântul lui Hristos care alină rănile, durerile și suspinele celor ce îi cer ajutorul. Cum să i te rogi ca să-ți dea ajutor imediat

Citeşte şi: Eurostat: România are cea mai mare creştere economică din UE, comparativ cu trimestrul anterior

În schimb, liderul liberal Florin Cîțu a fost criticat de fostul europarlamentar Cristian Preda.

„Spre 8% pare să tindă și scorul PNL. Felicitări!”, a scris fostul europarlamentar, într-un comentariu la postarea de pe Facebook a premierului Cîțu.

România are cea mai mare creștere economică în trimestrul III, în comparație cu perioada similară a anului trecut, de 8%, conform datelor furnizate marți de Eurostat. România este urmată de Ungaria, cu o creștere de 6,1%, de Lituania cu 6% și Danemarca cu 5,4%. Creșterea economică a Poloniei este de 5,3%, Germania 2,5%, Franța 3,3% iar Italia 3,8%.

Totodată, datele Eurostat arată România se află în primele cinci ţări din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a inflaţiei. Estonia şi Lituania se află pe primele locuri. La polul opus se află Malta şi Portugalia.

Conform Eurostat, în România inflaţia anuală în septembrie a fost de 5,2%, în vreme ce Ungaria a înregistrat, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, o inflaţie de 5,5%.

Prin comparaţie cu luna august, inflaţia anuală a scăzut într-un stat membru, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în 25.

În septembrie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie (+1,63 puncte procentuale – pp), urmată de servicii (+0,72 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,57 pp) şi produse alimentare, alcool şi tutun (+0,44 pp).

Citeşte şi: România, locul cinci în UE privind rata inflaţiei. Cine se află pe primul loc

Totodată, BNR a anunţat o înrăutăţire suplimentară a perspectivei inflaţiei.

„Prognoza actualizată evidențiază o semnificativă înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt”, se arată în comunicatul BNR.

Citeşte şi: BNR, anunţ alarmant! Prognoza evidenţiază o ‘înrăutățire semnificativă’ a creșterii inflației