România se află pe unul dintre primele locuri din UE la numărul de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie

Comisia Europeană insistă de mai mulți ani asupra necesității unor salarii minime echitabile și adecvate, menite să asigure un nivel de trai decent pentru toți lucrătorii. Estimările Eurostat, actualizate o dată la patru ani, arată că ponderea reală a salariaților aflați în această categorie variază puternic de la o țară la alta, reflectând diferențe structurale ale piețelor muncii, nivelurile de trai și mecanismele de negociere colectivă.

Conform datelor pentru anul 2022, publicate la finalul lui 2025 si analizate de Euronews, procentul lucrătorilor plătiți sub 105% din salariul minim oscilează între extreme: de la doar 2,6% în Cehia la 13% în Bulgaria. Pragul de 105% este utilizat pentru a compensa diferențele metodologice din colectarea datelor salariale și pentru a apropia cât mai mult estimarea de situația reală.

România, printre statele cu cea mai mare pondere

România se numără printre țările în care cel puțin unul din zece lucrători câștigă salariul minim. Cu o pondere de 10,5% în 2022, țara se clasează pe locul 4 în UE, fiind depășită doar de Bulgaria (13%), Franța (12,7%) și Slovenia (12,6%). Urmează Grecia (10,2%), Polonia (10,1%) și Ungaria (10%). În total, aproximativ 811.000 de angajați din România se situează în zona salariului minim, potrivit datelor aferente anului 2024.

Alte articole

Vremea râde de noi. Fenomen extrem de rar în România! Diferența dintre temperaturile de la munte și cele din restul țării este uluitoare!

Mai multe zile libere pentru angajații din România la finalul lui 2025 și începutul lui 2026! Noul an va începe cu o minivacanță

La polul opus, doar o mică parte dintre angajați sunt plătiți la nivelul minimului în state precum Cehia (2,6%), Portugalia (3,1%), Estonia (3,3%), Țările de Jos (3,5%) și Malta (3,5%). Printre marile economii europene, Franța are cea mai mare pondere, 12,7%, comparativ cu Germania (8%), Marea Britanie (6,5%) și Spania (3,6%).

Potrivit OECD, negocierile colective reprezintă un element cheie în determinarea modului în care se distribuie salariile la baza grilelor salariale. Dr. Stefano Filauro, cercetător la Universitatea Sapienza din Roma, explică faptul că statele care au instituții puternice ale pieței muncii și contracte colective bine dezvoltate tind să înregistreze mai puțini angajați aflați în zona salariului minim.

De remarcat că unele țări europene, cum ar fi Italia, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda, nu au salariu minim stabilit prin lege, ceea ce modifică substanțial modul de analiză și comparare a datelor.

Citeşte şi: Uzina Dacia din Mioveni reduce considerabil producţia. Liderul sindical al lucrătorilor din fabrică confirmă informaţia

Turcia continuă să fie o excepție majoră în regiune, având, în 2022, nu mai puțin de 37,5% dintre lucrători plătiți cu salariul minim sau chiar mai puțin, potrivit confederației sindicale DİSK. Nivelurile raportate sunt în linie cu cele estimate de Eurostat în ultimul deceniu, care arătau aproximativ 43% în anii 2010 și valori similare în 2020. În cifre absolute, Turcia a înregistrat 11,2 milioane de salariați la nivelul minimului în 2024, o valoare impresionantă, apropiată de totalul celor 21 de state UE analizate.

OECD subliniază că estimarea exactă a numărului de angajați cu salariul minim este dificilă, deoarece metodologiile diferă între țări, iar firmele foarte mici sunt adesea excluse din eșantioane. Totuși, datele pentru 2024 indică faptul că Franța a avut cei mai mulți beneficiari ai salariului minim (3,5 milioane), urmată de Germania (3,2 milioane) și Regatul Unit (1,9 milioane).

Cele mai recente statistici plasate în contextul european relevă astfel o imagine fragmentată, cu diferențe puternice între state, dar cu un număr ridicat de angajați – peste 12 milioane în UE – aflați în continuare la limita inferioară a grilelor salariale. România se menține, conform datelor, în categoria țărilor cu ponderi ridicate ale salariaților plătiți la nivelul minim, fenomen influențat atât de structura pieței muncii, cât și de nivelul scăzut al salariului mediu comparativ cu media europeană.

Citeşte şi: Radu Miruță salută adoptarea măsurilor de austeritate de premierul Ilie Bolojan: „Este instrumentul rațional la boala existentă”