Florin Iordache: Amnistia nu trebuie avută în vedere, dar graţierea da

Întrebat, marţi dimineaţă, la intrarea la CSM, despre o posibilă lege a graţierii, ministrul Justiţiei a spus că au existat discuţii pe această temă cu reprezentanţii penitenciarelor şi ai asociaţiilor profesionale şi că nu trebuie negat că în acest moment gradul de ocupare în penitenciare este foarte mare, respectiv de 150 la sută.

„Nu trebuie să negăm faptul că în acest moment gradul de încărcare la nivelul penitenciarelolr este foarte mare, în jur de 150 la sută. Aceşti oameni, dacă au greşit, să îşi ispăşească pedeapsa, dar încercăm să creăm nişte condiţii umane. În acelaşi timp, trebuie să spunem un lucru foarte clar, că avem convenţii internaţionale, avem din partea CEDO, chiar sub sancţiunea plăţii multor milioane de euro, din cauza condiţiilor care există în peniteciare. În acelaşi timp, dacă pornim astăzi construcţia unui penitenciar pentru 500-600 de locuri, timpul minim de execuţie este de cinci ani, deci până în 2021 gradul de încărcare nu poate fi diminuat”, a declarat ministrul Justiţiei.

El a mai spus că decizia unei posibile legi a graţierii trebuie să aparţină Guvernului, precizând că în cursul acestei zile se va întâlni cu premierul Sorin Grindeanu pentru discuţii pe această temă: „Voi discuta (cu premierul, n.r.), repet, este un subiect foarte important, iar decizia trebuie să fie a Guvernului. Eu am argumentele tehnice şi spun ceea ce se întâmplă în penitenciare, dar decizia este a Guvernului”.

Întrebat dacă se va merge pe aministie şi graţiere, ministrul Justiţiei a spus că, din punctul său de vedere, aministia nu trebuie avută în vedere, ci doar graţierea, dar cu „eliminarea faptelor de corupţie şi a faptelor grave împotriva persoanei”.

Alte articole

Cum se va face amnistia fiscală. Guvernul a schimbat unele condiții. Noua formă a OUG a fost publicată în Monitorul Oficial

„Amnistia, din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere, dar graţierea este un fenomen. Şi asociaţiile profesionale au susţinut graţierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemenţă. Din 2002, când s-a dat ultima lege care vizează graţierea, dar bineînţeles cu eliminarea faptelor de corupţie, cu eliminarea faptelor grave împotriva persoanei şi asa mai departe”, a mai arătat Iordache.

El a precizat că în prezent sunt 19.000 de locuri în penitenciare şi 27 000 de deţinuti, iar în alte state sunt încarceraţi alţi peste 11.000 de români.

Forumul Judecătorilor din România, împotriva amnistiei şi graţierii

Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” se delimitează de declaraţiile lui Florin Iordache, potrivit cărora graţierea ar fi susţinută de asociaţiile profesionale ale magistraţilor, precizând că situaţia gravă a sistemului penitenciar nu e nouă şi nici inedită.

„Situaţia gravă a sistemului penitenciar din România nu este însă nici nouă, nici inedită, au existat multe alte state europene care s-au confruntat cu acelaşi fenomen, din experienţa cărora trebuie extrase cele mai bune remedii. (…) Împrejurarea că problema cazării deţinuţilor la un nivel compatibil cu dispoziţiile Convenţiei nu a fost rezolvată de decidentul politic după o perioadă de peste 5 ani de la primele condamnări CEDO (..), coroborată cu lipsa unor remedii progresive eficiente în aceeaşi perioadă, creează unui observator obiectiv impresia că acest fenomen este folosit, la apogeul său, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta împotriva corupţiei sau a infracţionalităţii, în general. Puterea legislativă şi puterea executivă sunt responsabile pentru condamnările privitoare la condiţiile din penitenciare, având în vedere că nu au luat în timp util măsurile legale şi administrative adecvate pentru evitarea şi stoparea suprapopulării penitenciarelor”, transmite Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” printr-un comunicat de presă.

Asociaţia de magistraţi prezizează că printre măsurile generale impuse de Curtea de la Strasbourg spre implementare de către statele membre nu se regăsesc graţierea sau amnistia colectivă.

„Pentru implementarea măsurilor generale, chiar şi în ipoteza unei hotărâri-pilot contra României, CEDO acordă o perioadă de cel puţin 6 luni (în cazul Belgiei, 2 ani), în care există posibilitatea realizării unui calendar previzibil pentru implementarea măsurilor, astfel că nu există nicio urgenţă în adoptarea unei legi de amnistie sau graţiere colectivă înainte de a epuiza toate celelalte remedii, care să elimine şi cauzele pe viitor (termen mediu şi lung), nu doar efectele. În rapoartele de specialitate internaţionale s-a concluzionat că amnistia sau graţierea colectivă sunt problematice din punctul de vedere al principiilor sustenabilităţii, al respectării statului de drept şi al separării puterilor în stat. Astfel de măsuri pot avea ca efect scăderea încrederii în justiţie şi accentuarea sentimentului de insecuritate socială, fără a conduce în realitate la eradicarea suprapopulării penitenciarelor, efectul putând fi doar de scurtă durată”, mai transmit magistraţii.

Judecătorii dau exemplu raportul de ţară MCV din anul 2015, în care s-a consemnat că „respingerea de către Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziţia faţă de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. Totodată, faptul că, după nici o săptămână de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost scos din sertare în Parlament dovedeşte că această problemă nu este închisă”.

„În privinţa infracţiunilor de corupţie, în multe state cu standarde democratice poate mai reduse decât cele adoptate de România (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau graţiere colectivă au fost respinse de tribunalele constituţionale sau instanţele supreme. Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” subliniază că într-o societate măcinată de corupţie este necesară creşterea capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajează fenomenul, iar nu amnistierea unor infracţiuni, graţierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora”, mai spun magistraţii.